• Peste 50% dintre profesori vor ieşi la pensie în următorii 10 ani
România se îndreaptă spre o criză de personal puternică în sectorul educaţiei, în condiţiile în care, în prezent, mai puţin de 1 din 10 profesori are vârsta sub 30 de ani. Nu este exclus ca peste 50% dintre profesori să iasă la pensie în următorii 10 ani, astfel că educaţia unei întregi generaţii să fie sub semnul întrebării, asta mai cu seamă că nivelul salarial extrem de redus va face ca şi migraţia către locuri de muncă mai bine plătite să se accentueze. O soluţie optimă văzută de specialişti o reprezintă scutirea de la plata impozitului pe venit pentru profesori, la fel ca în cercetare, construcţii, agricultură şi IT, arată o analiză realizată de Frames.
Potrivit datelor Oficiului European de Statistică Eurostat, din cei 47.414 de profesori din învăţământul primar din România, mai mult de jumătate (28.376) aveau, în 2020, vârsta de peste 50 de ani. 7.734 dintre ei aveau vârsta între 55 şi 64 de ani, iar 820 predau cu toate că au trecut de 65 de ani. Situaţia urmează acelaşi tipar, cu profesori în vârstă, şi în învăţământul gimnazial şi liceal.
Datele Ministerului Educaţiei arată că în învăţământul preuniversitar românesc lucrează, în prezent, numai aprox. 19.000 de cadre didactice cu vârsta cuprinsă între 18 şi 30 de ani, în condiţiile în care numărul total al profesorilor din ţara noastră era, în anul şcolar abia încheiat, de 208.642.
Statisticile arată că din totalul personalului din învăţământul preuniversitar (290.087 persoane), peste jumătate (52%) lucrează în ciclul primar şi gimnazial (27,2% în liceu şi 19% în învăţământul preşcolar). 208.642 sunt cadre didactice, 20.941 cadre auxiliare, iar 7.484 personal administrativ.
„Suntem, din păcate, în pragul unei crize majore de personal în sectorul educaţional, în condiţiile în care dinamica angajărilor este redusă, iar presiunea pensionărilor tot mai mare. Dacă în 1995, în sistemul public de educaţie, aveam un personal didactic de 244.640 de oameni, în prezent suntem la puţin peste 200.000. Şcoala românească are nevoie de tineri, de absolvenţi dispuşi să urmeze această meserie şi care, treptat, să acopere necesarul de posturi pe măsură ce cadrele didactice în vârstă vor ieşi la pensie”, afirmă prof. univ. dr. Alexandru Ioan Mincu.
Potrivit experţilor, nivelul ridicat de îmbătrânire a corpului profesoral reflectă un adevărat fenomen social pe care întreaga economie îl va resimţi în următorii 10-15 ani.
„Sunt peste 1,9 milioane de români, generaţia decreţeilor, care vor ieşi la pensie şi, din păcate, din urmă vin prea puţini tineri care să înlocuiască forţa de muncă în majoritatea sectoarelor economice. Dacă în industrie, în construcţii, în agricultură vom aduce cel mai probabil forţă de muncă din Asia, în ceea ce priveşte educaţia, problema va fi una cu adevărat sensibilă – nu va mai avea, practic, cine să ne înveţe copiii”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.
Statisticile Ministerului Educaţiei arată că, în anul şcolar 2020/2021, numărul personalului didactic din învăţământul preuniversitar a crescut faţă de anul şcolar anterior cu 1.158 persoane dar, pe de altă parte, rămâne cu 552 de persoane sub nivelul din anul şcolar 2017/2018.
• Creşterea salariilor profesorilor, o „fata morgana”
O propunere legislativă, aflată în Parlament, vizează creşterea salariilor de bază de încadrare ale personalului didactic de predare, auxiliar, de conducere, îndrumare şi control din învăţământul preuniversitar. Dacă iniţiativa ar fi aprobată, salariul de încadrare al unui profesor pentru anul şcolar 2022-2023 ar putea astfel să înceapă la 4.718 lei şi să ajungă la 6.273 lei.
Şansele de adoptare sunt însă reduse, având în vedere situaţia bugetară, aşa cum de altfel sunt cele de aplicare a Legii-cadru nr. 153/2017, care vizează creşterea salariilor din acest sector.
Cert este că, în prezent, potrivit unui raport al Comisiei Europene, investiţiile pentru educaţie sunt printre cele mai scăzute din UE (3,7% din PIB faţă de 4,7%).
Autorităţile s-au angajat, de-a lungul anilor, că vor aloca anual echivalentul a 6% din PIB pentru educaţie. Acest prag nu a fost atins niciodată.
• Eliminarea impozitului pe venit, o soluţie eficace?
Potrivit specialiştilor, dincolo de discuţiile privind creşterea salariilor profesorilor la un nivel competitiv, care să facă atractivă această meserie pentru tineri, una dintre soluţiile care ar putea fi aplicată încă din noul an şcolar 2022/2023 şi care ar avea efecte concrete o reprezintă scutirea de la plata impozitului pe venit pentru profesorii din sistemul preuniversitar, atât din mediul public cât şi din cel privat.
„Scutirile de taxe au făcut ca domeniile care au beneficiat de aceste măsuri – IT/software în special, să înregistreze o evoluţie semnificativă atât în privinţa numărului de salariaţi cât şi a cifrei de afaceri. Beneficiile financiare ale acestei decizii au fost confirmate de către reprezentanţii industriilor şi de către autorităţi”, a declarat expertul contabil Fabiola Tudor.
„Eliminarea impozitării ar avea un efect agregat dublu faţă de creşterea salarială. Eficienţa sistemului de educaţie şi rezultatele au scăzut constant în ultimii 30 de ani în România iar diferenţa faţă de alte ţări europene creşte constant. Lipsa leadershipului, a unui plan coerent de redresare, restricţiile din învăţământ cauzate de pandemia COVID au fost factorii care au dus România într-o situaţie critică. Acum este momentul să facem o reformă în primul rând a mentalităţii noastre în privinţa educaţiei şi momentul lansării noii legi a educaţiei este binevenit. Pentru a putea face acestă reformă, salariile nete ale profesorilor din învăţământul preuniversitar trebuie să crească mult. Astfel, se vor putea atrage în sistem oameni cu vocaţie care îşi vor putea face o carieră în învăţământ”, spune prof. univ. dr. Alexandru Ioan Mincu.
• Mai mulţi elevi, prea puţini profesori
Vestea bună pentru educaţia din România este că numărul şcolarilor este în creştere. Potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică, în anul şcolar 2021-2022 au fost înscrişi 3.495.800 de elevi şi studenţi, cu 1.200 de elevi mai mulţi decât în anul şcolar/universitar precedent, 2020-2021, când populaţia şcolară din sistemul naţional de educaţie a fost 3.494.600 elevi şi studenţi.
Este prima creştere de acest fel după 2014. Cei mai mulţi copii la grădiniţă / creşă şi elevi sunt în Bucureşti: 532.700 de persoane.
Datele publicate de INS pentru anul şcolar 2021-2022 arată că în anul şcolar/universitar 2021-2022, aproape jumătate din populaţia şcolară s-a regăsit în învăţământul primar şi gimnazial (46,1%), iar circa o treime în învăţământul liceal şi cel antepreşcolar şi preşcolar (17,1%, respectiv 15,4%).
Potrivit datelor Eurostat, România se află pe primul loc în UE în privinţa numărului de elevi per profesor, fapt care afectează calitatea actului de educaţie.
La noi raportul este de 19,4, în timp ce media europeană, la nivelul primar, este de 13,5. Cele mai scăzute rate au fost înregistrate în Grecia (8,7), Luxemburg (9,0) şi Polonia (9,6).
Potrivit celui mai recent raport Eurydice al Comisiei Europene privind salarizarea profesorilor în Uniunea Europeană, în patru ţări UE – Bulgaria, Ungaria, Polonia şi România – salariul de bază al profesorilor nou angajaţi este sub 9.000 euro pe an.
În alte opt ţări ale UE (Grecia, Cehia, Estonia, Croaţia, Letonia, Lituania, Slovenia şi Slovacia), salariile de bază sunt sub 20.000 euro pe an.
Salarii de peste 50 de mii de euro se înregistrează în Danemarca, Germania, Luxemburg, Elveţia şi Liechtenstein, toate ţările cu un PIB pe cap de locuitor ridicat.
(N. R. – Studiul privind dinamica şi perspectivele sectorului educaţional românesc a fost realizat în perioada 2-10 iunie 2022 de compania de consultanţă Frames, pe baza datelor oficiale de la Ministerul Educaţiei, Institutul Naţional de Statistică, Comisia Naţională de Prognoză, EUROSTAT şi alte informaţii publice.)
Red.