La Soroca, în urma săpăturilor realizate în jurul cetăţii, s-au descoperit noi vestigii care fac mai multă lumină asupra istoriei cetăţii, unica din spaţiul românesc care s-a păstrat atât de bine, spun istoricii. Cercetările au loc în cadrul unui proiect mai amplu, finanţat de Ambasada Statelor Unite, privind istoriile ascunse şi construcţiile subterane, în cadrul căruia colaborează istorici şi arheologi din Republica Moldova şi România.
Construcţia cetăţii Soroca era pusă anterior pe seama lui Petru Rareş, datând din secolul XVI. Ultimele descoperiri arheologice demonstrează însă că istoria localităţii este mult mai veche, ea fiind încă în secolul XIV-XV un important nod de comerţ internaţional. Se presupune că înainte de cetatea de piatră a existat una de pământ şi lemn şi arheologii au reuşit, în urma ultimelor săpături realizate, să contureze configuraţia ei. De asemenea, specialiştii au aflat mai multe detalii despre şanţul adânc, care înconjura fortificarea, considerat un important element de apărare al cetăţii Soroca în perioada medievală. Istoricul Sergiu Mustaţă spune: „Anul ăsta este cel mai spectaculos, deoarece se configurează întreg profilul şanţului şi putem spune mai multe despre lăţimea, adâncimea lui, cum a fost amenajat. Ca element de apărare al cetăţii este foarte important – ne ajută să înţelegem că nu doar zidurile cetăţii apărau, ci era un sistem complex… A doua secţiune vizează parcul cetăţii şi descoperirea unei pivniţe, care este destul de impresionantă. Noi sperăm ca administraţia oraşului să găsească de cuviinţă să o valorifice şi să o integreze într-un proiect care vizează parcul cetăţii.”
În afară de pivniţa, ce datează, se presupune, din secolul XVIII-XIX, în cadrul săpăturilor de la cetatea Soroca au fost găsite şi vestigii mult mai vechi. Spre exemplu, o iconiţă de bronz cu imaginea Sfântului Nicolae, care ţine în mână Biblia, datând din secolul 15-16, sau o ghiulea din piatră din aceeaşi perioadă. Actualmente, numărul total al ghiulelelor, găsite la Soroca, a ajuns la cifra de 80. În opinia unor cercetători din România, este cel mai mare număr de ghiulele descoperite în cadrul cetăţilor din spaţiul românesc. Iar acest fapt demonstrează că, pe timpuri, Soroca a fost des atacată.
Istoricul Sergiu Musteaţă consideră că bunul mers al cercetărilor se datorează în mare măsură colaborării cu specialişti în istorie şi arheologie din România:
„Am iniţiat o colaborare cu mai multe echipe de cercetători din România, inclusiv cu cercetători de la Iaşi care ne-au ajutat mult cu echipamentele de cercetări non-invazive. Sau colegii noştri arhitecţi de la Bucureşti, Virgil Apostol şi Ştefan Bâlici, care ne ajută la studierea şi interpretarea urmelor de construcţii medievale şi încadrarea lor într-un context mai larg şi istoric, dar şi tehnologic.
Totuşi cetatea este unicat în spaţiul acesta european, ca formă. Se evidenţiază prin faptul că a rezistat timpului şi este cea mai bine păstrată din spaţiul românesc.”
La realizarea săpăturilor participă şi studenţi ai facultăţii de Istorie şi Geografie a Universităţii Pedagogice de Stat „Ion Creangă”. Cercetările au loc în cadrul proiectului „Istorii ascunse ale Republicii Moldova. Subteranele urbane şi folosirea lor în perioada sovietică”, realizat de Asociaţia Naţională a Tinerilor Istorici din Moldova în oraşele Chişinău şi Soroca, cu suportul financiar al Ambasadei SUA în Republica Moldova. (N.R. – Preluare de pe site-ul www.radiochisinau.md)
Angelina BEGU