M
• 70 de ani de la naşterea scriitorului şi pedagogului
Am considerat întotdeauna că un scriitor – dacă Dumnezeu l-a dăruit cu har – trebuie să fie şi un Om al Cetăţii.
Ion IACHIM
Personalitate cu un deosebit talent de povestitor – „de care nu prea avem mulţi”, cum spunea Spiridon Vangheli, Ion Iachim s-a născut la 1 ianuarie 1950, în satul Cornova, Ungheni.
După absolvirea şcolii medii din satul Codreanca (Cobâlca), Străşeni, se înscrie la Facultatea Filologie a Institutului Pedagogic „Ion Creangă” din Chişinău (1968-1972).
În perioada 1975-1978 îşi face doctoratul în cadrul Institutului de Limbă şi Literatură al Academiei de Ştiinţe din Moldova. A fost profesor de limba şi literatura română la Şcoala medie nr. 1 din satul Cărpineni, Hânceşti, până în 1997. Din 1997 este profesor la Colegiul de Economie şi Drept „Socrate” din Chişinău, apoi redactor la ziarul „Făclia”.
A debutat editorial în anul 1983 cu volumul de povestiri Întoarcerea la mare. Semnează mai multe cărţi pentru copii: Un dar de la moş Dănilă (1988), Lăcrimioara, Iulia, Trăncănel, dragii mei elevi (1993), Cu jăraticul pe buze sau „Nastratin al Iaşilor” (1994) – culegere de nuvele despre Ion Creangă, Amintirile piţigoiului Zbanţ (1996), Nu mai plânge, Păsărilă (1999), Piciorul de aramă al căprioarei (2003). A mai editat cărţile Doamna iasomie (2001), Ca floarea de măr, fericirea (2002), Mereu sub steag (2004), Decameron basarabean sau Dumnezeu i-a dat omului puşcă (2005), Ascult cum înfloreşte inul (2007).
În anul 2009 apare O istorie a expansiunilor ruseşti (ediţia a III-a) şi cartea pentru copii În ţara poveştilor. Îşi continuă activitatea literară cu nuvela satirică O braşoavă adevărată despre nemţi şi satul Lopatna (2011), romanul Cireşe pentru Mareşal, nuvela Teia (2011), romanul Cu jăraticul pe buze (2012), Păstorind cu Ahile (2014), Sarcofagul cu iubite (2018). Publică numeroase studii şi articole de istorie literară şi pedagogie, editează manuale-crestomaţii pentru elevi.
Ion Iachim este membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova (1990), membru al Uniunii Scriitorilor din România (2004).
Numeroase semne ale recunoaşterii publice: Eminent al Învăţământului Public (1986), Premiul de Stat al Moldovei în domeniul învăţământului (1988). Diplomă de gradul I a Guvernului Republicii Moldova „pentru activitate îndelungată şi rodnică în domeniul creaţiei literare, publicisticii, contribuţie substanţială la promovarea valorilor naţionale” (2010); Premiul „Romanul Anului”, acordat în cadrul Salonului Internaţional de Carte, ediţia a XXI-a 2012, pentru cartea Cireşe pentru Mareşal ş. a. (N.R. – Text prelucrat după Aniversări culturale, 2020, Biblioteca „Ion Creangă”, Chişinău)
Tamara CROITORU
Ion Creangă s-ar fi mândrit cu o asemenea pătrundere a psihologismului eroilor creaţi de Ion Iachim. Şansa unei asemenea „reînvieri” se datorează intuirii climatului social, a atmosferei morale în care trăia şi se manifesta îndrăgitul personaj. Naratorul trage în plămâni aerul acelui timp ca să poată respira protagonistul său, precum şi celelalte personaje. Ca şi cum ne-am afla într-o poveste bine cunoscută. Cine e înzestrat cu har poate continua firul gândurilor, cine nu – rămâne cu propria-i uimire. (Timofei ROŞCA)
Ion Iachim face literatură eseistică din istorie, o face cu durere, dar şi cu multă responsabilitate, aceasta se întâmplă pentru că el în mulţimea expresiilor crude, şi de data aceasta, nu ocoleşte deloc adevărurile vieţii, ci scrie „extrem de simplu, accesibil, uşor şi foarte poetic.” (Iurie COLESNIC)