• Interviu cu dl. Gabriel Ploscă – preşedintele Sindicatului din Învăţământ Neamţ
– Fără să plec urechea spre gurile rele, cred că aveţi un motiv de supărare legat de anumite idei distorsionate care circulă cu privire la activitatea sindicatului nostru…
– Aşa este! În ultimul timp s-a tot propagat – mai ales pe reţelele de socializare – ideea că sindicatele nu fac nimic pentru salariaţi, aceste atacuri fiind realizate din dorinţa discreditării noastre, deoarece, celor de la putere nu le este convenabil să existe sindicate puternice. S-ar dori ca acestea să existe, pentru că asta face parte din mecanismul democraţiei, dar să aibă o putere redusă, pentru ca guvernanţii să nu fie împiedicaţi în ceea ce doresc să facă în defavoarea salariaţilor. De aceea găsesc de cuviinţă să le reamintim tuturor celor din sistemul de învăţământ ceea ce au obţinut sindicatele în ultimul deceniu. Dacă ar fi să ne raportăm la perioada de după revoluţie, lista ar fi mult mai lungă.
– Puteţi evidenţia principalele direcţii ale reuşitelor sindicale?
– Realizările sindicatului se referă pe de o parte la drepturile salariale şi asimilate acestora, iar pe de altă parte la alte drepturi sociale, la modificări ale legislaţiei cu privire la educaţie, prin care colegii noştri recâştigă anumite drepturi sau au unele noi legate de relaţiile de muncă. În plus, au fost şi cazuri în care s-au rezolvat aspecte legate de debirocratizarea educaţiei.
– Este aproape unanim acceptat faptul că preşedintele FSLI – Simion Hancescu este un lider căruia i se datorează multe dintre succesele sindicale. Ce modalităţi de luptă s-au abordat cel mai frecvent?
– Majoritatea victoriilor sindicatelor au fost obţinute în primul rând prin negocieri, prin dialog continuu, insistent, consecvent, fără o expunere directă a colegilor noştri membri de sindicat. Prin expunere înţeleg implicarea în acţiuni de stradă. Meritul cel mai mare în obţinerea acestor drepturi revine conducerii federaţiei, direct implicată în aceste negocieri, dar la reuşita lor a contribuit categoric şi susţinerea organizaţiilor judeţene, prin diferite demersuri făcute către prefecturi, prin lobby parlamentar, prin adrese către deputaţi şi senatori etc.
– Şi totuşi, ce aţi făcut când n-a mers „cu vorba bună”?
– Acolo unde dialogurile au eşuat, am apelat la acţiuni în instanţă sau la acţiuni de stradă. Particularizând, la nivelul judeţului Neamţ, pot spune că avem mii de asemenea iniţiative, pe diferite speţe, majoritatea câştigate în favoarea colegilor noştri. Uneori, am întâmpinat greutăţi în aplicarea hotărârilor judecătoreşti, plecând de la unităţile şcolare care trebuiau să facă plăţile, până la inspectoratele şcolare care trebuiau să pună la dispoziţie fondurile respective şi Ministerul Educaţiei care este ordonatorul principal de credite. Aici, s-au încercat numeroase obstrucţionări prin aplicaţia EduSal, cazuri în care a trebuit să luăm o poziţie directă faţă de minister. În momentul de faţă avem pe acest palier acţiunile referitoare la drepturi legate de fidelitate pentru personalul auxiliar cu funcţii de conducere, iar dacă lucrurile nu se vor rezolva cu EduSalul vom recurge la plângeri penale.
– Aţi putea să reamintiţi pentru publicul nostru, care sunt principalele împliniri legate de drepturile salariale şi asimilate acestora obţinute de sindicate în ultimii zece ani?
– Fără a abuza de răbdarea colegilor noştri, trebuie să spun că este vorba despre următoarele:
▪ Plata dobânzii legale pentru diferenţele de drepturi salariale acordate prin hotărâri judecătoreşti, eşalonate la plată pe o perioadă de 5 ani;
▪ Dreptul personalului didactic auxiliar de a beneficia de decontarea navetei;
▪ Acordarea gradaţiei de merit pentru personalul didactic auxiliar;
▪ Acţiunile demarate în instanţă au făcut ca suma totală brută, care a fost acordată celor aproximativ 250.000 de membri de sindicat, să fie de peste 8 miliarde de lei, ceea ce înseamnă că fiecărui membru de sindicat i-a revenit suma medie brută de 32.000 de lei. Şi încă mai sunt procese pe rolul instanţelor, astfel încât membrii de sindicat vor mai beneficia de diferenţe de drepturi salariale;
▪ Acordarea sumei de 700 de lei pentru personalul didactic din învăţământul preuniversitar, pentru dezvoltare profesională, sumă achitată în septembrie 2014, în baza O.U.G. 58/2014;
▪ Prin O.U.G. nr. 27/2015, de modificare şi completare a O.U.G. nr. 83/2014, s-a acordat o majorare cu 12% a cuantumului brut al salariilor de bază, de care beneficiază personalul nedidactic din unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, unităţile conexe ale învăţământului preuniversitar, instituţiile de învăţământ superior de stat şi din bibliotecile centrale universitare, faţă de nivelul acordat pentru luna iulie 2015, iar de la data de 1 decembrie s-a acordat o majorare de 15% a salariilor acestora. Aceste majorări s-au acordat în baza Acordului semnat în anul 2014 cu Guvernul Ponta;
▪ Majorarea salariilor personalului nedidactic din inspectoratele şcolare, cu 12%, prin O.U.G. nr. 54/2015, începând cu data de 1 decembrie 2015;
▪ În anul 2016 am obţinut ca secretarii şi contabilii care nu mai îndeplineau condiţiile pentru a beneficia de indemnizaţia de conducere de la 1 august 2016, să beneficieze de drepturile salariale avute la funcţiile de conducere la data de 31 iulie 2016, în măsura în care acestea sunt mai favorabile;
▪ Prin Legea – cadru nr. 153/2017 am obţinut sporul de suprasolicitare neuropsihică de 10% din salariul de bază, pentru personalul didactic de predare, personalul de conducere din unităţile de învăţământ, precum şi pentru personalul de conducere, de îndrumare şi control din inspectoratele şcolare şi casele corpului didactic.
▪ Majorarea, de la 1 mai 2018, cu 20% a cuantumului brut al salariilor de bază, precum şi a cuantumului sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, pentru personalul încadrat pe funcţiile de inspector şcolar general, inspector şcolar general adjunct, inspector şcolar de specialitate şi inspector şcolar;
▪ Obţinerea indemnizaţiei de învăţământ special pentru consilieri şi logopezi;
▪ Reducerea numărului de elevi şi/preşcolari în raport de care se normează posturile de consilieri şcolari;
▪ În ultimii 10 ani, prin procesele intentate, membrii de sindicat au beneficiat de: plata sumelor compensatorii aferente titlului ştiinţific de doctor; de plata cheltuielilor de navetă pe care autorităţile administraţiei publice locale refuzau să le deconteze; de plata sporului pentru condiţii vătămătoare şi periculoase, în cuantum de 15% din salariul de bază pentru personalul didactic auxiliar încadrat pe funcţia de bibliotecar, documentarist, redactor care, în realizarea sarcinilor de serviciu, lucrează în depozite de carte, realizează restaurarea şi conservarea cărţii sau cei care asigură servicii de împrumut la domiciliu, spor prevăzut de Legea bibliotecilor; plata sumelor compensatorii reprezentând echivalentul sporului pentru condiţii vătămătoare şi periculoase, în cuantum de 15% din salariul de bază pentru personalul didactic şi didactic auxiliar care, în realizarea sarcinilor de serviciu, lucrează cu calculatorul cel puţin 50% din programul de lucru; repunerea în plată a cuantumului sporului de stabilitate, a cărui plată a fost oprită, pentru personalul didactic auxiliar încadrat pe funcţii de conducere, începând cu luna martie 2018, de către unităţile şcolare; plata diferenţelor salariale decurgând din greşita calculare a majorărilor/creşterilor salariilor de bază prevăzute de Legea – cadru nr. 153/2017; plata îndemnizaţiei de conducere pentru secretari şefi şi contabili şefi pe perioada august – decembrie 2016; plata indemnizaţiei pentru învăţământ special pentru personalul didactic auxiliar din CJRAE/CMBRAE;
▪ Salariile personalului didactic să fie stabilite în funcţie de tranşele de vechime în învăţământ de până la/peste 40 de ani şi nu în funcţie de vechimea prevăzută de Legea – cadru (maximum 25 de ani);
▪ La solicitarea federaţilor sindicale din educaţie s-a acceptat adoptarea O.U.G. nr. 48/2022 pe baza căreia urmează să se acorde drepturi salariale începând cu anul 2017, asta ca urmare a proceselor câştigate de sindicate pentru aplicarea incorectă a Legii nr.153/2017. Suma pe care urmează să o primească personalul didactic de predare este de aproximativ 1,2 miliarde lei.
– Bănuiesc că lista ar fi tot atât de lungă şi în legătură cu alte tipuri de drepturi obţinute… Enumeraţi câteva.
– Desigur, nu putem să nu amintim despre:
▪ Reintroducerea funcţiei didactice de institutor/institutoare – demersuri concretizate la momentul adoptării O.U.G. nr. 49/2014;
▪ Reintroducerea funcţiei didactice de maistru-instructor;
▪ Reintroducerea titularizării în învăţământ (pe care Legea nr. 1/2011, în forma iniţială o reglementa ca titularizare pe post sau la nivelul unui consorţiu şcolar, concursul fiind organizat la nivelul unităţii cu personalitate juridică), precum şi organizarea concursului naţional de ocupare a posturilor/ catedrelor de către inspectoratele şcolare, urmată de angajarea personalului didactic de către directorul unităţii de învăţământ, pe baza deciziei de repartizare semnate de inspectorul şcolar general;
▪ Pretransferul şi transferul din mediul rural, în mediul urban pentru cadrele didactice care s-au titularizat cu media 7.00;
▪ Reducerea normei didactice de predare-învăţare-evaluare a personalului didactic de predare şi de instruire practică cu o vechime în învăţământ de peste 25 de ani, cu gradul didactic I, şi a normei cadrelor didactice din corpul profesorilor mentori cu 2 ore săptămânal, fără diminuarea salariului şi fără condiţionarea de încadrarea în bugetul aprobat;
▪ Pensionarea personalului didactic de predare, de conducere, de îndrumare şi control, pentru limită de vârstă, anticipat şi anticipat parţial, la data încheierii anului şcolar în care împlineşte vârsta standard de pensionare;
▪ Reducerea numărului de elevi la grupă/clasă, prin modificarea art. 63 din Legea nr. 1/2011, care era absolut necesară în condiţiile în care, prin Legea nr. 221/2019, se redusese numărul de ore alocat disciplinelor din planurile-cadru de învăţământ.
– Deşi ceea ce ne-aţi împărtăşit ne dă toate motivele să fim optimişti, aş vrea să vă întreb dacă vă apasă cumva şi vreo umbră de neîmplinire?
– Desigur că avem şi neîmpliniri. Aici aş vorbi în primul rând despre faptul că nu am reuşit încă să determinăm guvernanţii să aplice în integralitatea ei Legea 153/2017 şi să avem în întregime salariile prevăzute încă din anul 2020. Nu s-a rezolvat nici problema veniturilor personalului nedidactic, care sunt foarte mici. Dar nu vom renunţa la acţiunile noastre, vom continua dialogul, vom continua negocierile, iar dacă vom fi nevoiţi vom merge din nou în instanţă sau vom ieşi în stradă. Prima acţiune concretă este pichetarea sediului Guvernului României pe data de 25 mai, între orele 11-13, pentru a atrage atenţia asupra obligativităţii soluţionării problemelor salariale cu care se confruntă în principal personalul nedidactic din învăţământul preuniversitar, precum şi a problemelor privind salarizarea personalului didactic.
A consemnat Gianina BURUIANĂ