■ 1/1892 – n. Cezar Petrescu, la Hodora, Iaşi (d. 9. 03. 1961, Bucureşti), prozator, gazetar şi traducător. După două clase primare pregătite în particular, acasă (1899-1891) şi următoarele două la Roman (1901-1903), se va înscrie la gimnaziul din cadrul Liceului Internat din Iaşi, dar ultima clasă de liceu o va pregăti tot în particular. A urmat Dreptul la Iaşi, apoi va deveni un colaborator şi redactor al multor reviste printre care, „Gândirea”, la Cluj, împreună cu Gib I. Mihăescu, Adrian Maniu ş. a. Opera sa este foarte cunoscută.
■ 3/1874 – n. Vincenzo Puschiasis, la Rigolato Friuli, Italia (d. 27. 08. 1941, Piatra-Neamţ), sculptor în piatră. Venit în Piatra-Neamţ (1899), a deschis o carieră de piatră la Băcioaia, lângă Văleni (Peste Vale) şi, cunoscându-l pe maistrul zidar Carol Zane, va face parte dintr-o echipă de muncitori care, după Primul Război Mondial, va alcătui prima antrepriză de construcţii. A lucrat şi la clădirea actuală a T. T. La acestea se adaugă numeroase fântâni, poduri, viaducte, biserici ş. a. În 1998, la Editura „Nona” a apărut Albumul „Vincenzo Puschiasis, pictor în piatră” de Giovana (nepoata artistului) şi Gh. Munteanu.
■ 4/1894 – n. Octav Dessila, la Bucureşti (d. 3. 08. 1976, Bucureşti). E demn de ştiut că acest cunoscut scriitor a fost elev al prestigiosului Liceu „Roman-Vodă” din Roman.
■ 5/1934 – n. Vasile Ţifui, la Ceahlău, Neamţ (d.?), profesor de matematică, absolvent al Liceului „Petru Rareş” din Piatra-Neamţ şi al Facultăţii de Matematică-Fizică a Universităţii din Iaşi, a profesat la Liceul din Bicaz (1958-1971), apoi la Liceul de Informatică din Piatra-Neamţ. Colaborator cu studii şi articole la Revista de Matematică, seria B. Autor, în colaborare: „Matematica. Manual pentru clasa a IX-a”, „Lecţii de analiză matematică pentru clasa a XI-a”, „Lecţii de analiză matematică pentru clasa a XII-a”, „Analiză matematică pentru clasa a XI-a”, „Analiză matematică pentru clasa a XII-a.
■ 5/1998 – d. Cleopa Ilie (din botez, Constantin, n. 10. 04. 1912, la Suliţa, Botoşani, v. fişa lunii aprilie.)
■ 5/2009 – d. Florin Florescu, la Piatra-Neamţ (n. 1. 04.1944, Cândeşti, Buzău, v. fişa lunii aprilie.)
■ 6/1864 – n. Nicodim Munteanu (prenumele, Nicolae), la Pipirig, Neamţ (d. 27. 02. 1948, Bucureşti), a absolvit Seminarul „Veniamin Costachi” Iaşi (1890), unde l-a cunoscut pe G. T. Kirileanu, apoi Academia din Kiev (1895). Tuns în monahism, la Mănăstirea Neamţ (1894), mitropolit al Moldovei (1935-1939), patriarh (1939-1948), membru de onoare al Academiei. Numeroase cărţi originale şi traduceri: „Noul Testament” (cinci ediţii); „Psaltirea” (trei ediţii); „Biblia ilustrată. Locuri alese, însoţite de ilustraţii de artă şi lămuriri ştiinţifice” ş. a.
■ 7/1894 – n. Ion Luca, la Roman (d. 30. 01. 1972, Bucureşti), scriitor. Primele două clase primare la Roman, apoi la Bacău, licenţiat în Drept, se înscrie la Facultatea de Teologie; doctor în filozofie şi teologie (1919). Debut la Teatrul Naţional Bucureşti cu „Iuda din Cariot” (1934). Autor a 48 piese de teatru (multe jucate, înainte şi după 1945), inspirate din legende („Iuda din Cariot”, „Icarii de pe Argeş”), din istoria Egiptului Antic („Amon-Ra”) şi a Bizanţului („Femeia Cezarului”, „Năframa iubitei”), din istoria poporului român: „Alb şi Negru”; „Leana Vrăjitoarea”; „Rachieriţa”; „Cele patru Mării”; „Dumitra”; „Pelina” ş. a.
■ 9/1941 – n. Ion Strătilă, la Vutcani, Vaslui, economist, a absolvit şcoala primară în satul natal, Liceul „Gheorghe Roşca-Codreanu” din Bârlad şi Academia de Ştiinţe Economice din Bucureşti; cursuri de specializare, documentare în Italia Germania şi Franţa. A deţinut funcţia de director economic la C. F. S. Săvineşti. Autor de articole şi studii de specialitate; participant la manifestări ştiinţifice din ţară şi din străinătate. Susţinător moral şi material al activităţii culturale, ştiinţifice, sanitare, sportive şi umanitare.
■ 10/1911 – n. Scarlat Porcescu, la Porceşti, azi Moldoveni, Neamţ (d. 3. 12. 1991, Iaşi). A absolvit: Seminarul „Sfântul Gheorghe” din Roman, Facultatea de Teologie din Cernăuţi, Institutul Pedagogic Iaşi, Facultatea de Litere şi Filozofie Iaşi. A fost pedagog la Seminarul din Roman, preot la Catedrala Episcopală din Roman, profesor la Şcoala Normală de Băieţi din Focşani, la seminariile din Roman şi din Iaşi, redactor al Revistei „Mitropolia Moldovei şi Sucevei”. Cărţi: „Episcopia Romanului în secolul XV. Întemeiere şi organizare”; „Biserica episcopală din Roman”; „Catedrala mitropolitană din Iaşi”; „Episcopia Huşilor”; în colaborare: „Mănăstirea Neamţ” şi „Mănăstirea Văratic”.
■ 10/1941 – n. Ioan Caraza, la Farcaşa, Neamţ. A absolvit Seminarul Teologic de la Mănăstirea Neamţ, Institutul Teologic Bucureşti (1965); doctor în teologie (1999); studii la Universitatea din Tübingen; Facultatea de Teologie a Universităţii din Bonn; cursuri la Universitatea din Köln şi la Universitatea din Freiburg. Traducător la Serviciul de Relaţii Externe al Patriarhiei; lector titular la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universităţii Bucureşti, în diferite perioade suplinitor la facultăţile de teologie din Craiova, Constanţa şi Târgovişte.
■ 11/1867 – n. Paul I. Riegler, la Roman (d. 18. 10. 1936, Bucureşti), medic veterinar, cursuri primare şi gimnaziale, în oraşul natal, absolvent al Facultăţii de Medicină Veterinară, Bucureşti (1936), colaborator apropiat al lui Victor Babeş şi al lui Ioan Cantacuzino; primul om de ştiinţă din lume care a preparat ser anticărbunos pentru cai; fondator al Institutului „Pasteur” din Bucureşti (1910). Este autor al unor lucrări originale asupra diagnosticului morvei la cal şi la om.
■ 12/1904 – n. Victor Andrei, la Bahna, Neamţ (d. 20. 08. 1996, Bucureşti). Profesor doctor (1946). A absolvit Liceul „Roman Vodă” din Roman, Facultatea de Litere şi Filozofie, Bucureşti. Profesor la: Fălticeni, Piatra-Neamţ, Odesa, Craiova, Caracal, Cluj şi Bucureşti. Câteva luni, primar al Oraşului Piatra-Neamţ (1940), conduce Inspectoratul Şcolar al Ţinutului Prut. Scos din învăţământ pe motive politice (1959-1962), reîncadrat la Şcoala din Şimon, Braşov, de unde s-a pensionat (1965). În conducerea Revistei „Apostolul” (1935); cu Vasile Gaboreanu şi Constantin Luchian, elaborează Statutul Cercului Didactic Neamţ.
■ 13/1859 – n. Gheorghe Nicolau, la Români, Neamţ (d. 1924, Piatra-Neamţ), institutor, revizor şcolar, publicist, deputat. A absolvit Şcoala Normală „Vasile Lupu”, Iaşi (1880). A predat la: Dăneşti, Români, Piatra-Neamţ; a sprijinit construirea a peste 40 de localuri de şcoală (Şcoala Nr. 3, inaugurată în prezenţa lui Spiru Haret; 20. 09. 1898; şcoala din Români, azi, îi poartă numele), a înfiinţat: internatul Liceului „Petru Rareş”; 30 de biblioteci; 33 de şcoli pentru adulţi; Corul Învăţătorilor din Neamţ (mai 1902); a activat cercurile culturale; cu Zulnia Isăcescu, a pus bazele Revistei Corpului Didactic din Judeţul Neamţ (de la nr. 10-11/1899, „Propăşirea”); a fondat băncile „Pietricica” şi „Princepele Carol”. Deputat. (1914 şi 1919).
■ 16/1883 – n. Gavriil Galinescu, la Hangu, Neamţ (d. 10. 07. 1960, Durău, Neamţ), a absolvit, Facultatea de Teologie, Conservatorul de Muzică şi Declamaţie, Bucureşti (1909), Conservatorul de Muzică din Leipzig, o specializare la Viena, iar pentru muzica orientală, la Atena. Profesor la: Dorohoi, Buzău, director la Şcoala Pregătitoare din Hangu (o va organiza ca gimnaziu mixt), Iaşi, Cernăuţi, Academia de Muzică şi Artă Dramatică din Iaşi. Retras la Hangu, va fi primar (1944) şi director al Căminului Cultural (1945). Cărţi: „Arta religioasă, caracteristici, rolul şi importanţa ei”; „Muzica corală bisericească”; „Manuale didactice de muzică de George Breazul”; „Muzica în Moldova”; „Cântecele munţilor noştri”; „Cântarea bisericească”.
■ 18/1886 – n, Vasile Ispir, la Târgu-Neamţ. (d. 5. 07. 1947, Bucureşti), profesor, ecumenist, misionar. A absolvit: Seminarul din Iaşi, Facultatea de Teologie, Bucureşti, studii de specializare: Berlin, Oxford; doctor docent (1919-1920). A înfiinţat Asociaţia Misionară Ortodoxă, Institutul de Îndrumări Misionare, Cercul social-creştin „Solidaritatea”, cursuri de vară la mănăstirile Neamţ şi Cozia. Participant la congrese şi conferinţe peste hotare. Lucrări: „Introducere în studiul religiunii comparate”; „Biserica noastră şi ecumenismul contemporan”, „Sectele religioase din România” ş. a.
■ 21/1722 – n. Paisie Velicicovschi, la Poltava, Ucraina, din părinţi români (d. 15. 11. 1794, Mănăstirea Neamţ), cărturar şi deschizător de drum în organizarea vieţii mănăstireşti. La Secu şi la Neamţ, a fost rânduit stareţ (1779). El a iniţiat şi a sprijinit o amplă activitate de traducere a operelor fundamentale ale literaturii patristice ale lui Vasile cel Mare, Ioan Gură de Aur, Ioan Casian, Ion Scărarul şi Grigore Sinaitul, scrierile lui Aristotel, Platon, Socrate şi Plutarh sau cărţile populare de mare circulaţie: „Alexandria”, „Esopia”, „Floarea darurilor”, „Varlam şi Ioasaf”. La acestea se adaugă „Viaţa Sfântului Nifon, patriarhul Ţarigradului”, „Letopiseţul ţării. Letopiseţ al lui Nicolae Mavrocordat”, lexicoane şi comentarii.
■ 22/1934 – n. Minodora Ursachi, la Negrea, Comuna „Lascăr Catargiu”, Galaţi, muzeograf, publicist. A absolvit Liceul de Fete „Mihail Kogălniceanu”, din Galaţi, (1953) şi Facultatea de Istorie-Filologie-Filozofie de la Universitatea din Iaşi (1957); încadrată la Muzeul de Istorie din Roman (1957-1968). A fondat Muzeul de Artă din Roman (1970), instituţie pe care a condus-o timp de 30 de ani, până în anul 2000. Cărţi: „Muzeul de Artă Roman – 50 de ani, monografie”, 2007; „Identităţi artistice la Roman – dicţionar”, 2013.
Îndelungata activitate culturală şi artistică i-a fost răsplătită cu premii şi diplome de recunoştinţă.
■ 24/1945 – n. Cristian Livescu, ziarist critic şi istoric literar, editor, a absolvit Facultatea de Filologie, Bucureşti. Debut în „Viaţa studenţească”; membru al U. S. (1989), al U. A. P., preşedintele S. S. Neamţ. Membru fondator al Revistelor „Credinţa neamului”, „Poezia”, „Antiteze” (redactor şef, director), director-fondator al Editurii „Crigarux”. Debut editorial: „Introducere în opera lui Ion Pillat” (1980). Alte cărţi: „Scene din viaţa imaginară”; „Voluptatea labirintului”, „Întâiul Eminescu”; „Ascuns într-o lojă”; „Magiştri & hermeneuţi”; „Eminescu şi enigmele «Caietului vienez»”. Ediţii de autor: „Calistrat Hogaş, «Pe drumuri de munte»”; „Ion Creangă, Opere”, reeditare a ediţiei lui G. T. Kirileanu (1939) ş. a.
■ 28/1949 – n. Botez Mihai, la Filioara, Văratec, Neamţ, profesor doctor, poet, prozator, publicist, absolvent al Liceului „Ştefan cel Mare” din Târgu-Neamţ, al Facultăţii de Filologie, Secţia franceză-română a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Beneficiind de o bursă a Statului francez, a urmat cursuri intensive la Avignon. A susţinut examenul de doctorat cu teza „Mallarmé. l’Admirable e la «divine tragédie» du litéraire” (1998). A debutat cu volumul de proză „Jocul de-a cine pierde câştigă” (1986). A publicat şi volume ce conţin lucrări didactice, cărora li se adaugă numeroase articole de critică literară în presa din Moldova. Alte cărţi; „Litérature française”; „Le texte et son double” ş. a.
■ 31/1989, d. la Iaşi, Ion Creangă (V. fişa lunii martie.)
Red.
(N. R. – Prelucrare după Personalităţi ale culturii din judeţul Neamţ, un calendar alcătuit de Constantin Tomşa, Editura Crigarux&Cetatea Doamnei, Piatra-Neamţ, 2014).