Proiectarea didactică – baza unui demers didactic de calitate
Pentru a putea discuta despre un demers didactic de calitate ar trebui să avem în vedere următorul principiu: calitatea educaţiei reprezintă ansamblul caracteristicilor unui furnizor şi ale programului acestuia prin care sunt îndeplinite aşteptările beneficiarilor şi standardele de calitate. Din perspectiva acestei definiţii există o latură subiectivă („aşteptările beneficiarilor” care diferă de la o unitate de învăţământ la alta), precum şi una obiectivă („standardele de calitate” care sunt aceleaşi atât pentru unităţile de învăţământ de stat, cât şi pentru cele din mediul privat).
Edward Deming – considerat „părintele” mişcării moderne în domeniul calităţii – a introdus noţiunea de „ciclu de proiectare al produsului”, iar acestă noţiune este definitorie şi pentru demersul didactic personalizat de către fiecare dascăl în clasa de elevi:
Prin intermediul etapei de PLANIFICARE se determină obiectivele şi drumul care trebuie urmat pentru a le atinge. Reprezintă o hartă de care depind cele două procese ulterioare şi trebuie să fie strâns legată de obiectivul calităţii.
Etapa de IMPLEMENTARE reprezintă punerea în aplicare, realizarea activităţii proiectate.
VERIFICAREA presupune culegerea de informaţii prin observare directă, interviu individual şi/sau de grup, chestionare, ancheta etc, feed-back de la beneficiari. Astfel, se identifică punctele slabe şi măsurile de îmbunătăţire necesare în etapa următoare.
ÎMBUNĂTĂŢIREA reprezintă motorul întregii activităţi întrucât stabileşte pe baza experienţei anterioare punctele slabe şi măsurile de îmbunătăţire. Este etapa în care e nevoie de reflecţie, de analiza efectelor şi identificarea cauzelor care au dus la rezultate slabe, sau neperformante, în scopul obţinerii unor rezultate mai bune.
Prin urmare, „învârtind Cercul lui Deming” în relaţia cu elevii, în demersul didactic, generăm calitate. Scopul evaluării/autoevaluării este îmbunătăţirea calităţii, adică îmbunătăţirea rezultatelor; nu evaluăm doar ca să constatăm, ci să trecem la etapa de îmbunătăţire.
În acest articol vom discuta despre prima etapă, cea a PLANIFICĂRII, de la care porneşte totul.
La nivel didactic, pedagogic, termenii de planificare şi proiectare au devenit sinonime întrucât ambele procese îşi aduc aportul în activitatea dascălilor, care devine cu atât mai rodnică cu cât este mai temeinic şi mai minuţios pregătită. O proiectare care să ducă la atingerea scopurilor şi a obiectivelor propuse presupune atât o abordare creativă (act inedit şi irepetabil al educatorului), cât şi preocuparea de a oferi acestei activităţi un maximum rigoare, dată de respectarea principiilor pedagogice şi metodologice. Cele două laturi ale planificării presupun, din partea celui ce proiectează, VOCAŢIE şi PROFESIONALISM.
O proiectare modernă ar trebui să îndeplinească cerinţe ca:
• să conţină informaţii utile, bine organizate, noi, incitante, interactive, motivante;
• să se constituie în suportul necesar îndeplinirii obiectivelor cursului;
• să răspundă stilurilor diferite de învăţare;
• să folosească experienţa anterioară a participanţilor;
• să fie orientată spre practică;
• să conducă la reflecţie, la noi căutări.
O experienţă de învăţare autentică nu se poate rezuma doar la activarea capacităţilor cognitive. Ea se apropie de autenticitate atunci când implică multidimensional individul, nu doar cognitiv, ci şi social, emoţional şi acţional. Aşadar, în proiectarea unei experienţe de învăţare este nevoie de atingerea concomitentă a cât mai multora dintre cele patru dimensiuni menţionate.
Putem discuta de respectarea cerinţelor enumerate mai sus atât la nivelul macroproiectării, cât şi la cel al microproiectării.
Considerând că planificarea lecţiilor şi a materiei din cadrul unei discipline sunt subiecte de discuţie ce pot fi mai uşor documentate de către fiecare, prin studiu individual, ne vom referi în continuare la întocmirea unui proiect de lecţie, piatră de temelie al demersului didactic zilnic.
Astfel, putem lua ca reper metodologic următorul model de etapizare a momentelor lecţiei pentru lecţia de predare – învăţare (de asimilare de noi cunoştinţe), urmând să avem în vedere prezentarea celorlalte tipuri de lecţii în articolele viitoare.
1. Momentul organizatoric: (Re)stabilirea ordinii, prezenţa, asigurarea/pregătirea celor necesare pentru desfăşurarea activităţii (cărţi, caiete, fişe de lucru, jetoane, planşe, obiecte, aplicaţii etc.)
2. Captarea atenţiei elevilor: Valorificarea unui element (imagine, ghicitoare, povestire, înregistrare audio/video, joc, obiect etc.) care să atragă atenţia elevilor (urmând ca, pe parcursul lecţiei, cadrul didactic să folosească alte metode care să menţină atenţia elevilor) şi să faciliteze trecerea către transmiterea noilor conţinuturi;
3. (Re)actualizarea cunoştinţelor asimilate anterior: Verificarea temei pe care au avut-o elevii de realizat acasă, discutarea anumitor elemente ale acesteia, precum şi a conţinuturilor asimilate anterior de către elevi.
4. Anunţarea subiectului lecţiei şi a obiectivelor urmărite: Li se va spune elevilor, de exemplu, că în lecţia respectivă îşi vor îmbogăţi cunoştinţele despre … şi că va fi util pentru… cu scopul de a-i motiva să participe.
5. Prezentarea optimă a noilor conţinuturi: Cadrul didactic va aduce în atenţia elevilor noţiunile/cunoştinţele noi, care ar trebui să derive din cele asimilate anterior, să fie legate de concret, de practică. Modul în care acestea sunt prezentate vor ţine treaz interesul elevilor şi în etapa următoare.
6. Dirijarea învăţării: Îndrumarea elevilor în procesul de descoperire/asimilare a noilor conţinuturi.
7. Asigurarea retenţiei şi a transferului: Valorificarea cunoştinţelor asimilate în contexte diferite.
8. Evaluare: Aprecieri generale şi individuale legate de gradul de participare al elevilor la lecţie şi de calitatea răspunsurilor oferite.
9. Tema pentru acasă: Tema trebuie să fie echilibrată din punct de vedere cantitativ, relevantă pentru conţinuturile predate, diferenţiată.
Prof. Ioana POEŢELEA
Colegiul Tehnologic „Spiru Haret‟, Piatra-Neamţ
Bibliografie:
– FSLI şi Fundaţia Dreptul la Educaţie, OTP Bank, România, 2020, Manualul formatorului – Lecţia online;
– I. Cerghit, I. T. Radu, E. Popescu, L. Vlăsceanu, Didactica, Manual pentru clasa a X-a şcoli normale, EDP, Bucureşti, 1991.