■ mai 1917 – d. Dimitrie Lalu, la Piatra-Neamţ (n. 1835, Grecia), industriaş, comerciant, mare filantrop; proprietar al Societăţii „Moldova”, al Morii „Doamna” şi al Fabricii de Tricotaje „Doamna”, al Fabricii de Cherestea Cozmeşti, de lângă Mărăşeşti. Prin casa lui au trecut George Enescu, Nicolae Iorga, Constantin Stere, I. C. Parhon, Alexandru Averescu, I. G. Duca, I. C. Brătianu. A construit şcoli, a acordat burse elevilor săraci. S-a bucurat şi de aprecierile Regelui Carol I.
■ 2/2008, d., Maria-Tereza Gogu, la Piatra-Neamţ (n. 7. 09. 1919), profesoară, artist plastic (V. fişa lunii septembrie.)
■ 4/1923 – n. Paul Vasiliu, la Piatra-Neamţ, profesor de filosofie, psihologie, pedagogie, inginer, inspector şcolar, profesor la Şcoala Medie Nr. 1 de Băieţi (azi, Colegiul Naţional „Petru Rareş”, 1954-1955), profesor (1969-1970; 1972-1983; 1992-1996) şi director (1974-1975) al Liceului Pedagogic, al Grupului Şcolar de Chimie (azi, Colegiul Tehnic „Gheorghe Cartianu” (1965-1968), toate din Piatra-Neamţ, om de o aleasă cultură, autor a numeroase articole publicate în presa centrală de specialitate şi în publicaţiile locale, precum şi al „Monografiei Şcolilor Normale din Piatra-Neamţ 1912-2002” (2002).
■ 6/1967 – n. Daniel-Ioan Tătaru, la Piatra-Neamţ, profesor universitar dr. (1992), matematician. A absolvit Liceul „Petru Rareş” (1985) şi Facultatea de Matematică din Iaşi (1990), cu o lucrare despre ecuaţiile Hamilton-Jacobi în spaţii Banach, premiată cu Premiul „Gheorghe Ţiţeica” al Academiei Române de Ştiinţe (1994). S-a remarcat la olimpiadele internaţionale (Premiul I la Praga, 1985, şi Helsinki,1990). A plecat în S. U. A., predă la mai multe universităţi, parcurgând ierarhia universitară, şi este profesor de matematică, la Universitatea Berkeley din California. Societatea Americană de Matematică i-a acordat „Bộher Memorial Prize” (2002); membru de onoare al Institutului de Matematică al Academiei Române de Ştiinţe /2004); declarat cercetător al Fundaţiei „Simons”, pentru următorii cinci ani (2013); primit în Academia Americană de Arte şi Ştiinţe din S. U. A (23. 04. 2014). Cetăţean de Onoare al Municipiului Piatra-Neamţ (2013).
■ 10/1947 – n. Mircea Zaharia, la Muncelul de Sus, Iaşi. Absolvent al Facultăţii de Filologie din Iaşi (1970). Membru al Uniunii Oamenilor de Teatru din România şi al Uniunii Ziariştilor Profesionişti. Din 1999, redactor-şef al seriei noi a Revistei Apostolul.
■ 12/1938 – n. Elena Florescu, la Paşcani, Iaşi, etnolog, documentarist, publicist. Absolventă a Facultăţii de Ştiinţe Naturale-Geografie din Iaşi (1959), doctor în istorie (1998), muzeograf la Muzeul de Ştiinţe Naturale; şef de secţie, la Muzeul Etnografic al Judeţului Neamţ; a organizat şi coordonat „Târgul Naţional al Meşterilor Lemnari” (Târgu Neamţ, 1992-1999); peste 30 de comunicări la sesiunile ştiinţifice; a cercetat particularităţile culturii populare la catolicii din judeţele Neamţ şi Bacău; consultant ştiinţific la Asociaţia „Ecoforest” Neamţ. A debutat cu „Portul popular din Zona Neamţ” (1973). Alte cărţi: „Arhitectura populară din Zona Neamţ”; „Tradiţii populare de pe Valea Bistriţei”; „Textile populare de casă din Zona Neamţ”, „Biserici vechi de lemn din Ţinutul Neamţ”. Titlul de Excelenţă, „Diploma de Onoare şi Medalia de Aur”, de către A. O. Ş.
■ 13/1912 – n. Constantin D. Borş, la Piatra-Neamţ (d. 10. 01. 1998, Piatra-Neamţ), profesor de matematică învăţământul liceal, întemeietor al „şcolii” de matematică din Neamţ. colaborator la: „Revista de matematică”, „Buletinul Matematica”, „Gazeta de Matematică şi Fizică”, „Pitagora” ş. a. Distins cu titlurile de profesor fruntaş (1965), profesor emerit (1970), Cetăţean de Onoare” al Municipiului Piatra-Neamţ. Cu pseudonimul Lucian Mircea a semnat versuri în presa literară. Animator al Cercului Literar „Slova nouă” din Piatra-Neamţ. Împreună cu Constantin Prâsnea, Dumitru Almaş, Har. Mihăilescu, Constantin Gavriliu, Nichita Bistriceanu, a pus bazele primei filiale, din Piatra-Neamţ, a Uniunii Scriitorilor (1947). A obţinut locul I la un concurs de sonete al Revistei „Contemporanul” (1947), urmat de Ştefan Augustin Doinaş.
■ 14/1945 – d. Leon Mrejeriu, înmormântat la Mizil, pe când se întorcea din refugiu (n. 10. 02. 1879, la Cotârgaş, Broşteni, Neamţ; v. fişa lunii februarie.)
■ 15/1909, n. Vladimir Laşcu, la Samara, Rusia (d. 24. 12. 1996, Piatra-Neamţ), profesor de educaţie fizică, publicist. Absolvent al Academiei Naţionale de Educaţie Fizică şi Sport din Bucureşti, a predat în mai multe localităţi din ţară, iar din 1949, la Liceul „Petru Rareş” şi la Şcoala Sportivă din Piatra-Neamţ; animator al activităţii sportive de performanţă. A înfiinţat secţia de schi a şcolii sportive şi a introdus jocul de baschet în practica sportivă a elevilor. Colaborări: „Revista de educaţie fizică şi sport”, „Ceahlăul”, „Revista de pedagogie”, „Gazeta învăţământului”. Autor al cărţii „Traversarea deşertului” (1991), un document preţios despre lagărele sovietice.
■ 16/1892, d. Melchisedec Ştefănescu, la Roman, episcop, cărturar (n. 15. 02. 1823, Gârcina, v. fişa lunii februarie.)
■ 17/1906 – n. Constantin Romanescu, la Grinţieş, Neamţ (d. 1990, Dreptu, Poiana Teiului, Neamţ), publicist şi învăţător de excepţie, apreciat de Mihail Sadoveanu („Patriotism. Opera unui modest învăţător”, în „Dimineaţa”, 2. 01. 1937). A absolvit Şcoala Normală „Vasile Lupu” din Iaşi (1924) şi a funcţionat la şcoli din judeţele Târnava Mică, Ciuc, apoi în Neamţ (Grinţieşul Mare, 1928-1931 şi satul Dreptu). A construit local de şcoală, a amenajat un muzeu de ştiinţe naturale, un atelier, un laborator de fizică la Şcoala din Dreptu, Poiana Teiului. Colaborator la „Revista de pedagogie”.
■ 20/1937 – n. Constantin Bârliba, la Vânători-Neamţ (d. 2. 06. 1990, Bucureşti), actor. A absolvit Şcoala „Arhimandrit Chriac Nicolau”, din sat, Şcoala Medie de Băieţi Nr. 1, Piatra-Neamţ (1956). A fost instructor la Casa de Cultură din Piatra-Neamţ, a absolvit I. A. T. C., fiind repartizat la Teatrul „Victor-Ioan Popa” din Bârlad, transferat la Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri” din Iaşi. Se mută la Bucureşti şi va juca pe scena Teatrului „Ion Creangă”. A interpretat diverse roluri în peste treizeci de filme („Toamna bobocilor”, „Iarna bobocilor”, „Cursa”, „Buletin de Bucureşti”, „Lumini şi umbre”, „Drumeţ în calea lupilor” ş. a.).
■ 21/1936 – n. Constantin Cucu, la Solonţ, Bacău. Ziarist. Absolvent al Facultăţii de Filosofie – secţia ziaristică – Bucureşti (1958). Reporter la Ziarul „Apărarea patriei”, profesor şi director de şcoală la Zemeş, Bacău (1961-1966), director al Casei de Cultură din Moineşti (1966-1967), şef de secţie la Ziarul „Ceahlăul” (1968-1974), inspector cu probleme de învăţământ la U. J. C. M. Neamţ (1974-1989), consilier principal la Bibliopolis S. A. Piatra-Neamţ (după 1989), redactor-şef al Revistei „Asachi” (1991-2005), redactor şef al săptămânalului „Informaţia Primăriei”, Piatra-Neamţ (1996-2002). Consilier pe probleme de carte la Centru de Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ. Autor al volumului de povestiri „În volbura apelor”.
■ 23/1871 – n. Garabet Ibrăileanu, la Târgu-Frumos (d. 11. 03. 1936, Bucureşti), critic, istoric şi teoretician literar, prozator. Numele său este legat de Roman, pentru că aici a urmat gimnaziul (1883-1887), tatăl său fiind administrator de moşie în zonă, apoi slujbaş în oraşul dintre Moldova şi Siret. A înfiinţat Societatea „Orientul” (cu Raicu Ionescu-Rion şi alţi colegi de liceu), redactează Revista „Şcoala nouă”, împreună cu Panait Muşoiu şi Eugen Vaian, unde publică primele versuri, note de lectură, comentarii despre artă şi traduceri, semnând şi cu pseudonimul Cezar Vraja.
■ 23/1883 – n. Dimitrie Leonida, la Fălticeni, Suceava (d. 4. 03. 1965, Bucureşti), inginer, specialist în energetică, profesor universitar, om de ştiinţă, membru al Academiei de Ştiinţe din România (1935). A absolvit Liceul „Mihai Viteazul”, din Bucureşti. În studenţie („Politehnica” din Charlotenburg, 1903-1908), a conceput proiectul Metropolitanului din Bucureşti; proiectul de diplomă cu tema Complexul hidroenergetic al Bistriţei, lângă Bicaz. S-a întors în ţară (1908), angajat la Primăria Capitalei; s-a ocupat de introducerea iluminatului electric în Bucureşti. Profesor universitar la Timişoara şi Bucureşti; a înfiinţat: prima şcoală de electricieni şi mecanici, primul Muzeu Tehnic din România, a realizat una dintre primele staţii de emisie radiotelegrafică din România. Laureat al Premiului de Stat. O staţie de metrou, Muzeul din Bicaz, Hidrocentrala de la Stejaru, o stradă şi un liceu din Piatra-Neamţ îi poartă numele.
■ 25/1936 – n. Constantin Filimon, la Piatra-Neamţ (d. august 2013), artist plastic. Absolvent al Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”, Bucureşti (1967). Din 1978, profesor de desen la şcoli din Neamţ. A lucrat pictură monumentală, religioasă, pentru bisericile din Zăpodeni (Iaşi), Muncel (Alba), Drăgeşti (Bihor), Verşeşti (Neamţ), Tigveni Bârseşti (Argeş). A participat la Saloane şi Bienale de grafică în Bucureşti (1971-1978) şi în expoziţii colective şi personale la Piatra-Neamţ (1981-1994). A expus în S. U. A. şi Canada (1980-1997), apoi în Mexic, Ungaria, Franţa, India şi Venezuela.
■ 26/1896 – n. Aurel Băeşu, la Fălticeni (d. 24. 08. 1928, Piatra-Neamţ), artist plastic. A urmat Şcoala de Belle Arte din Iaşi, apoi, cu sprijinul lui G. T. Kirileanu şi al lui D. Lalu, studiază la Roma. Încă din timpul studenţiei este distins cu Premiul pentru Desen al Academiei Române (1915). Participă la Primul Război Mondial, în luptele de la Oituz şi Cireşoaia (1917). Întors din Italia, îşi cumpără o căsuţă în Piatra-Neamţ (azi, pe Strada „Ion Creangă”). În 1926, călătoreşte în Franţa, Slovenia şi Ungaria. Prin creaţia sa, marcată de influenţa lui Nicolae Grigorescu, apoi prin aura sa romantică şi cantonarea în impresionism, rămâne unul dintre pictorii importanţi stabiliţi la Piatra-Neamţ.
■ 28/1936 – n. Mircea-Eduard Bălan, la Bucureşti, profesor, istoric literat, eseist. Absolvent al Şcolii Nr. 1 „Anton Pann”, al Liceului „Cuza-Vodă” din Huşi, al Facultăţii de Teologie din Bucureşti şi al Facultăţii de Filologie din Iaşi. A predat şi a îndeplinit funcţia de director la Şcoala Generală din Comuna Taşca, Neamţ, transferat la Liceul Pedagogic „Gheorghe Asachi” (1976-1981) şi la Liceul Teoretic „Calistrat-Hogaş” (1981 – până la pensionare), ambele din Piatra-Neamţ. A debutat editorial cu volumul „Costache Negruzzi – «Alexandru Lăpuşneanu»” (1996), urmat de două eseuri: „Etape în receptarea operei lui Ion Creangă”, „Metaforă, simbol, mit în poezia eminesciană” ş. a. Autor de studii didactice apărute în publicaţii centrale şi locale.
■ 30/1893 – n. Gheorghe V. Butnaru, la Siliştea, Neamţ (d. 1960), preot, poet şi prozator. Absolvent al Facultăţii de Teologie. Când era paroh la Porceşti, azi Miron Costin (1917-1919), începe să publice încercări literare. Consilier la Episcopia Romanului; preot paroh la Biserica „Domniţa Bălaşa” din Bucureşti. După 1948, nu i se va mai da voie să publice. A colaborat cu versuri, proză în: „Vestea nouă”, „Izvorul” (şi redactor), „Ramuri”, „Cronica Romanului”, „Neamul românesc literar”, „Drum nou”, „Cuget clar”, „Calendarul”, „Fântâna darurilor”, „Izvorul Tămăduirii”, „Porunca vremii” ş. a. Scoate publicaţia „Credinţa ortodoxă”(1931-1935). Opera: povestiri pentru copii, nuvele, romane, predici şi diverse articole.
■ 31/1908, d., Nicu N. Albu (n, 2. 02.1852, la Piatra-Neamţ, v. fişa lunii februarie.)
N. R. – Prelucrare după Personalităţi ale culturii din judeţul Neamţ, un calendar alcătuit de Constantin Tomşa, Editura Crigarux&Cetatea Doamnei, Piatra-Neamţ, 2014).