Biblioteca Judeţeană „G.T. Kirileanu” Neamţ a sărbătorit Ziua Naţională Constantin Brâncuşi, pe 19 februarie 2025, marcând împlinirea a 149 de ani de la naşterea marelui sculptor, unul dintre cei mai cunoscuţi din întreaga lume.
O expoziţie de publicaţii dedicată vieţii şi operei lui Constantin Brâncuşi (n. 19 februarie 1876, Hobiţa, Gorj, România, d. 16 martie 1957, Paris, Franţa) a întâmpinat utilizatorii în holul de intrare al bibliotecii cu albume, monografii şi ediţii critice, în organizarea Secţiei carte de artă, multimedia „Victor Brauner”.
De asemenea, la Filiala de Carte străină a fost organizat un atelier de documentare şi reprezentare artistică, având ca temă sursele de inspiraţie ale artei lui Brâncuşi, la care au participat elevi de la Liceul de Arte „Victor Brauner” Piatra-Neamţ, coordonaţi de prof. Corina Dănilă. Inspiraţi de cuvintele celebre ale lui Brâncuşi „eu nu creez păsări, ci zboruri”, în cadrul atelierului „elevii au învăţat să simplifice forma, să o interpreteze şi să o folosească în compoziţii artistice decorative”, după cum a explicat prof. Corina Dănilă.
Materialul tematic de prezentare, studiu şi lectură prezent în cadrul activităţilor a fost selectat din colecţiile Secţiei Carte de artă, multimedia „Victor Brauner” şi ale Compartimentului Colecţii speciale, fondului documentar „G.T. Kirileanu”.
În acelaşi timp, Biblioteca a pus la dispoziţia doritorilor o gamă diversă de publicaţii (studii, albume, monografii, eseuri, critică de artă) despre viaţa şi arta lui Constantin Brâncuşi, însumând 162 de titluri, care pot fi regăsite în catalogul online.
„Ziua Brâncuşi” a fost adoptată ca sărbătoare naţională prin Legea nr. 305/2015.
„Constantin Brâncuşi a absorbit şi sintetizat în sculptura sa tot ceea ce epoca putea oferi în materie de cultură vizuală. Alături de elementele arhaice, medievale, folclorice, româneşti sau africane sau tot atât de bine extrem orientale – un veritabil program universalist – au fost identificate ecouri sau atitudini care ţin de mişcările novatoare ale începutului de secol cu care a fost contemporan, fără a face parte propriu-zis din diversele grupări care le susţineau. (…)
Recunoaşterea sa universală se datorează nu doar operei, ci şi modelului existenţial pe care l-a construit, la antipodul «artistului blestemat» care prevalează în tipologia modernităţii. Un rol important în acest proces a revenit atelierului conceput ca operă de artă, în care temele sale etice şi estetice puteau fi experimentate pe viu de vizitatorii deveniţi tot mai numeroşi odată cu consolidarea reputaţiei sale. Oază de seninătate în mijlocul Parisului, insulă, templu, cum a fost descris, în care oficia, atelierul opera în mic efectul terapeutic pe care el îl atribuia artei. Arta trebuia să aducă bucurie oamenilor”, se precizează în „Dicţionarul sculptorilor din România. Secolele XIX–XX” coordonat de Ioana Vlasiu.
Biblioteca Judeţeană „G.T. Kirileanu” Neamţ