■ 2/1938, – n. Cătălin-Florin Stupcanu, la Filioara, Agapia, Neamţ (d. 26. 09. 2000, Ceahlău, Neamţ), profesor, ziarist. Facultatea de Istorie din Iaşi (1961). Cariera didactică: Şcoala din Zbereşti, Costişa, Neamţ şi Şcoala Nr. 1, Piatra-Neamţ. Ziarist la ziarele: „Flacăra” (1963), „Steagul roşu” din Bacău (1965-1968), „Ceahlăul” (1968-1974; 1978-1982; 1989-2000). Funcţii: inspector la Comitetul Judeţean de Cultură, director al Muzeului de Istorie din Piatra-Neamţ (1974-1978). În presă, a risipit nenumărate articole, cronici cinematografice, de artă plastică, note-semnal, recenzii, opinii, mai ales pe probleme de cultură şi artă. Volumul „Zăpadă şi fum, scrieri de tinereţe” a apărut postum, prin grija soţiei, Maria Stupcanu.
■ 1/1944, – n. Florin Florescu, Cândeşti, Buzău (5. 12. 2009, Piatra-Neamţ), profesor, lider sindical, absolvent al Facultăţii de Biologie. El este cel care a militat pentru înfiinţarea Sindicatului Liber al Lucrătorilor din Învăţământ (1990) şi, împreună cu profesorii Dumitriţa Vasilca, Lucian Corneanu şi ziaristul Mircea Zaharia, a hotărât publicarea, din martie 1999, a revistei, ,Apostolul” (seria nouă), care apare şi în prezent ca publicaţie a cadrelor didactice din Judeţul Neamţ, editată de Sindicatul din Învăţământ Neamţ, al cărui preşedinte a fost Florin Florescu.
■ 2/1952 – n. Vladimir Tescanu (pseud. lui Viorel Buruiană), la Tescani, Bacău (tatăl din Dobreni, Neamţ), profesor de limba franceză la Piatra-Neamţ; scriitor, traducător, editor. După absolvirea Liceului „Petru Rareş” din Piatra-Neamţ, a absolvit Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti (1975). A debutat cu proza scurtă „Secţia”, în Revista „Ateneu” (1985), iar editorial, cu romanul „Palimpsest” (1988), urmat de „Negru şi roz” (1997). A tradus din F. Scott Fizgerald, din William Blake, Aldous Huxley, William Styron ş. a. Este membru al ASPRO şi al S. S. din Neamţ. Colaborări cu proză, articole, eseuri, în presa culturală nemţeană şi naţională.
■ 4/1900 – n. Mayer A. I. Halevy, la Piatra-Neamţ (d. 15. 04. 1972, Paris), teolog iudaic român. Absolvent al Liceului „Petru Rareş”, a urmat Seminarul Israelit al Franţei, obţine autorizaţia de rabin (1925), concomitent, la Sorbona (doctoratul), Şcoala Practică de Înalte Studii şi la Şcoala de Arheologie a Muzeului Luvru. A oficiat la sinagogi şi temple (1926-1963): Iaşi şi Bucureşti. A evadat în Franţa (1963), unde a fost profesor la Seminarul Israelit al Franţei si mare rabin la Centrul Evreiesc din Paris. Lucrări: „Din arhiva iudaismului românesc”; „Ştefan cel Mare şi evreii”; „Catalogul manuscriselor şi incunabulelor ale Şcolii Rabinice a Franţei”; „Legende evreieşti apocrife despre viaţa lui Moise”; „Moise în istorie şi în legende”; „Medicina rabinilor taumaturgi din secolul al XVIII-lea” ş. a.
■ 5/1940 – n. Ioan Gherasim, la Piatra-Neamţ, memorialist, licenţiat al Facultăţilor de Teologie (Bucureşti, 1968) şi de Filologie (Iaşi, 1995). Hirotonit preot (24. 06. 1969), pe seama Parohiei Văleni, Piatra-Neamţ, transferat la Parohia Vânători, Piatra-Neamţ (1. 08. 1981). A colaborat şi a făcut parte din consiliul de redacţie al revistei „Credinţa neamului”, Neamţ (1990-2008). Coordonator, director şi profesor al Seminarului Teologic Ortodox din Piatra-Neamţ (1996). Cărţi: „Petru Pogonat. Meditaţiunile unui călugăr surghiunit”, „Profeţie mincinoasă. Lamentaţie la un zid al plângerii în construcţie” şi „Biblia pe înţeles”.
■ 7/1953 – n. Daniel Corbu, la Târgu-Neamţ, scriitor, editor, muzeograf la Casa Memorială „Ion Creangă” Iaşi, absolvent al Facultăţii de Limba şi Literatura Română, Bucureşti. Unul dintre iniţiatorii şi organizatorii Colocviilor Naţionale de Poezie de la Neamţ. A fondat Casa de Editură „Panteon” (1993), revista omonimă și Academia de Poezie din Vânători-Neamţ, Revista „Feed Back”. Membru al U. S. Volume: „Naştere vinovată”; „Intrarea în scenă”; „Preludiu pentru trompetă şi patru pereţi”; „Postmodernismul pe înţelesul tuturor”; „Evanghelia după Corbu şi alte poeme”; „Neoavangarda românească”; „Urmele lui Dumnezeu şi alte povestiri”; „Viaţa de fiecare zi la Iaşi, pe vremea lui Daniel Corbu, povestită de el însuşi” ş. a.
■ 9/1949 – n. Gheorghe Diaconu – Gdia, la Galda de Jos, Alba (d. 2008, Piatra-Neamţ), artist plastic. A absolvit Facultatea de Arte Plastice, Iaşi (1964). Membru al U. A. P. (1991). Expoziţii personale în ţară şi la Roanne – Franţa (1992), Valencia şi Peniscola – Spania, Veneţia – Italia (2000), Nazaret şi Ierusalim – Israel (2002), Sydney – Australia (2004). Premiul „George Apostu”, la Saloanele Moldovei Bacău-Chişinău (1999). În 2009 i s-a organizat o expoziţie comemorativă la Galeriile „Lascăr Vorel” din Piatra-Neamţ şi la Muzeul de Artă din Bacău.
■ 10/1912 – n. Ilie Cleopa (din botez, Constantin), la Suliţa, Botoşani (d. 5. 12. 1998, Mănăstirea Sihăstria, Neamţ), arhimandrit. Călugărit în 1937, a fost considerat unul dintre cei mai cu har duhovnici din a doua jumătate a secolului al XX-lea. Lucrări: „Despre credinţa ortodoxă”; „Predici la praznice împărăteşti şi sfinţi de peste an”; „Predici la Duminicile de peste an”; „Despre vise şi vedenii”; „Ne vorbeşte Părintele Cleopa”, predici şi scrieri diverse.
■ 14/1860 – n. Zulnia Isăcescu, la Botoşani (d. 13. 05. 1918, Piatra-Neamţ), institutoare, considerată cadru didactic de excepţie şi remarcată de I. L. Caragiale, A. D. Xenopol, Gheorghe Panu şi Spiru Haret, în trecerea lor prin Piatra-Neamţ. Membră în comitetul de conducere a Revistei „Propăşirea”, colaboratoare la publicaţii din Moldova şi din Bucureşti, a scris piesa de teatru „Satul şi învăţătorul” premiată de Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice (1904).
■ 14/1935 – n. Dumitru Bostan, la Şipote, Bacău, artist plastic, absolvent al Facultăţii de Chimie din Iaşi. A studiat pictura cu Pantelimon Vedenivschi, fost rector al Academiei de Arte Frumoase din Kiev (1958-1962), apoi cu Ştefan Hotnog şi sculptura cu Pompiliu Clement. Debutează cu desene umoristice în reviste studenţeşti din Iaşi (Premiul al II-lea al Revistei „Viaţa studenţească”, 1961). La sugestia lui Marin Sorescu, deschide mai multe expoziţii personale de caricatură la Palatul Culturii din Iaşi (1960-1962). Din 1963, este prezent în expoziţii de grup la: Iaşi, Bucureşti, Bârlad, Piatra-Neamţ. Personale: New York, o colectivă în Germania (2002). Lucrări în colecţii: Franţa, Suedia, Olanda, Cuba, U.S.A., Israel, Republica Dominicană. A publicat „Pictura pentru amatori”, 2008.
■ 17/1955 – n. Mariana Papară, la Brăila, profesoară, artist plastic, studii liceale în oraşul natal, Universitatea de Arte „Ion Andreescu” Cluj (1978) şi a desfăşurat activitate didactică la Liceul de Artă din Piatra-Neamţ. În prezent este stabilită în Italia, la Torino, unde a deschis o galerie de artă şi a fondat Asociaţia Artistică Internaţională ARIPA. Este membru U. A. P. şi al Asociaţiei Internaţionale AIAP – UNESCO. Expoziţii personale (1978-2006) în ţară (Piatra-Neamţ, Bacău, Bucureşti,), în străinătate (1979-2006): Roma, Veneţia, Paris, Olanda, Franţa. Expoziţii colective (1978-2009): România, Canada, Belgia, Spania, Suedia.
■ 19/1847 – n. Calistrat Hogaş, la Tecuci (d. 28. 08. 1917, Roman), profesor, scriitor. A studiat la Academia Mihăileană din Iaşi. În 1869, este numit profesor de „partea literară” şi, la scurt timp, director la gimnaziul ce tocmai s-a înfiinţat la Piatra-Neamţ. A mai profesat la: Tecuci, Iaşi, Pensionul „Humpel”, Alexandria, Roman (profesor de istorie, limba şi literatura română şi director al Gimnaziului „Roman-Vodă” (1. 09. 1891 – 15. 10. 1899). Se retrage la Piatra-Neamţ (1915). Debut publicistic în: „Corespondenţia provincială”; va publica „Amintiri dintr-o călătorie”, în şapte numere din „Asachi” (a făcut parte din comitetul de redacţie, de la nr. 2). Alte colaborări: „Colectorul literaru”, „Junimea Moldovei”, „Lupta”, „Munca”, „Năzuinţa”, „Viaţa românească”.
■ 19. 04. 1898 – d. Grigore N. Lazu, la Piatra-Neamţ (n. 1845, Ceahlău), poet, traducător, publicist. A absolvit Facultatea de Drept a Universităţii din Cernăuţi, unde va practica avocatura şi va fi membru al Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română din Bucovina. Membru al „Junimii” din Iaşi, unde fusese invitat de N. Gane şi Iacob Negruzzi, dar, intrând în conflict cu fruntaşii societăţii, vine la Piatra-Neamţ, în cercul Societăţii Ştiinţifice „Asachi” şi în comitetul de redacţie al revistei omonime. Colaborări; „Arhiva”, „Lumea ilustrată”, „România muzicală”. L-a acuzat, în broşura „Adevărul despre poeziile lui George Coşbuc”, de plagiat pe poet, la apariţia volumului „Balade şi idile”.
■ 20/1900 – n. Aurel Mărculescu (Aron Marcovici), la Piatra-Neamţ (d. 12. 12. 1947, Botoşani), gravor, s-a mutat la Bucureşti (1914), ucenic de bijutier; admis la Şcoala de Belle Arte, abandonează, se alătură mişcării de stânga (1920). Publică în „Facla” şi „Chemarea”. La Botoşani (1927), lucrează xilogravură şi linogravură cu tematică antifascistă; publică albumul „Parlamentul în caricatură” (1927); cu Scarlat Calimachi, editează „Clopotul” (1933). O singură expoziţie personală la Detroit (1936). A întemeiat, cu alţi artişti, Grupul Grafic (1939) cu care a expus (1940; 1942). Deportat în Transnistria, în lagărele de la Vapniarca şi Savrani. La Muzeul Naţional de Artă al României se află lucrările: „Lagărul de internaţi politici de la Vapniarca”, „Înmormântare în lagărul de la Vapniarca” şi „Tabăra de muncă de la Savrani”. Prezent cu lucrări în Expoziţia lagărului, (1945), cu 18 dintre cele 20 de gravuri în „Ghetto şi lagăr” album de Saşa Pană.
■ 22/1850 – n. Veronica Micle, la Năsăud cu numele Ana (d. 3. 08. 1889, Mănăstirea Văratic, Neamţ), poetă. A venit cu mama sa şi cu fratele Radu (d. 1850), la Târgu-Neamţ, unde va locui până în 1852, când se vor muta la Iaşi. La absolvirea Şcolii Centrale de Fete (1863), din comisia de examen făcea parte profesorul universitar (mai târziu, rector al Universităţii din Iaşi) Ştefan Micle, în vârstă de 43 de ani, cu care se va căsători şi vor avea două fete. În 1872, îl cunoaşte pe Mihai Eminescu la Viena. În timpul Războiului pentru Independenţă, a fost soră de caritate. Debut cu două schiţe (în „Noul curier român”, 1972). În 1887, se mută la Bucureşti, unde încearcă să-l sprijine moral pe Eminescu. Şi tot în 1887, apare volumul „Poezii”. Publică la: „Columna lui Traian”, „Convorbiri Literare”, „Curierul Olteniei”, „Familia”, „Liberalul”, „Literatorul”, „Revista nouă”, „Revista literară”, „Universul literar” ş. a.
■ 27/1949 – n. Irina Irimescu, la Piatra-Neamţ (d. 9.06.1970, Bucureşti), poetă, pictoriţă. A absolvit Liceul „Petru Rareş”, apoi s-a înscris la Institutul de Artă Plastică „Nicolae Grigorescu” din Bucureşti, secţia pictură monumentală, afirmându-se ca un talent deosebit. A început să scrie versuri la 14 ani. Ţinea un jurnal. Singura carte de poeme, publicată postum, pe cheltuiala familiei, la Editura „Litera”, intitulată „Versuri”, ilustraţiile autoarei, (1971), trădează un talent neajuns la maturitate.
■ 29/1965 – n. Lucian Tudorache, la Independenţa, Galaţi, sculptor. A absolvit Facultatea de Arte Plastice din Iaşi. Membru U. A. P. Expoziţii personale (2000-2008): Galeriile „Lascăr Vorel”, Piatra-Neamţ; colective (1990-2008): Bucureşti, Bacău, Iaşi, Piatra-Neamţ; internaţionale (1993-2008): Italia, Belgia. Lucrări monumentale: „Germinaţie” II, Pârâul Rece; „Germinaţie”, Slănic Moldova; „Compoziţie”, Hârlău; „Ştefan cel Mare şi Sfânt”, Piscul Galaţi; „Zburătăciune” I; „Victor Brauner”, „Mihai Eminescu”, Piatra-Neamţ; „Mihail Kogălniceanu”, Târgu-Neamţ; „Duhul apelor”, „Zburătăciune” II, Cucuteni Iaşi; „Galaţi; Compoziţie”, Muzeul de Artă Vâlcea; „Medievală”, Piaţa Morii, Bistriţa. Premii: Bienala „Lascăr Vorel”. Bursă UNESCO la Centrul European din Veneţia (2004).
Constantin TOMȘA
(N. R. – Prelucrare după Personalităţi ale culturii din judeţul Neamţ, un calendar alcătuit de Constantin Tomşa, Editura Crigarux&Cetatea Doamnei, Piatra-Neamţ, 2014).