■ 5. 10. 1898 – n. Vasile Gh. Scripcaru, la Galu, Neamţ (d. 10. 04. 1966, Galu, Neamţ), învăţător, publicist, prozator şi poet. A urmat Şcoala Normală „Vasile Lupu”, Iaşi. Cariera didactică: Galu, Săvineşti (Comuna Galu); Piatra-Neamţ (Şcoala Nr. 3) inspector şcolar şi cultural. Membru fondator al Revistei „Apostolul” (nr. 1/nov. 1934), în care a publicat proză scurtă, poezii şi articole ocazionale. Colaborări: „Petrodava”, „Preocupări didactice” şi „Reformatorul”, toate din Piatra-Neamţ. Cărţi: „Geografia Judeţului Neamţ pentru clasa a II-a primară” (colab. cu Panait Popovici şi Constantin Luchian), 1936; „Aritmeticele clasele I-IV” (colab. cu Ion Drăgan, P. Gheorgheasa, T. Belcescu şi Constantin Luchian), 1936; „Geografia pentru clasele V-VII” (colab. cu P. Popovici, Constantin Luchian şi T. C. Stan) ş. a.
■ 10/1910 – n. Jacques Herold (pseud. lui Hérold Blumer), la Piatra-Neamţ (d. 1987), artist plastic, ce se remarcă prin pictură, grafică, gravură, sculptură. Se mută cu familia la Galaţi, frecventează Academia de Artă „Vlădescu” şi Şcoala de Arte Plastice din Bucureşti. În 1930, pleacă la Paris, lucrează în atelierul lui Brâncuşi. În 1940, ajunge la Marsilia, în aşteptarea unei vize americane, pe care nu a primit-o. I-a avut alături pe Brâncuşi, Victor Brauner, Tristan Tzara, Gherasim Luca, Ilarie Voronca, Gellu Naum. Prima personală (1947). Marele eveniment al posterităţii a fost expoziţia din 10 octombrie 2010, organizată de francezi la Muzeul Cantini din Marsilia, oraş în care s-au adunat, în anii ‘40 ai secolului 20, marile figuri ale surrealismului, inclusiv Hérold şi Brauner. Regizorul Fabrice Maze a realizat un film despre Jacques Hérold.
■ 10/1955 – n. Dinu Huminiuc, la Strunga, Iaşi. Absolvent al Institutului de Arte Plastice „Ioan Andreescu” din Cluj (1979), după care s-a stabilit la Piatra-Neamţ. Expoziţii de grup şi personale (1977-2009): Cluj, Alba Iulia, Piatra-Neamţ; colective (1986-2010): Galeria Municipiului Bucureşti, Târgu-Mureş Piatra-Neamţ, Baia Mare, Bacău, Suceava („Voroneţeana”), Moineşti, Iaşi, Satu Mare, Franţa, Budapesta. A participat la tabere de creaţie (1987-2007): Viişoara, Neamţ, Brateş, Dumbrava, Izvorul Muntelui, Văratic – toate în Neamţ; Botoşani. Colaborări: „Antiteze”, „Poesis”, „Panteon”; coperte, cataloage, grafică de carte (Trilogia „Omul de hârtie”, versuri, de Emil Nicolae). Pictură bisericească: în Neamţ. Premii: „Voroneţeana”; „Saloanele Moldovei”, Bienala „Lascăr Vorel” ş. a.
■ 11/1945 – n. Lucia Roic, la Vijniţa, Bucovina de Nord, prim-solistă a Operei din Bucureşti. La vârsta de trei ani s-a stabilit cu părinţii la Piatra-Neamţ, unde a absolvit Şcoala Nr. 2 şi Liceul de Fete, apoi Academia Regală de Muzică din Bucureşti /1945-1950), în paralel, Facultatea de Litere (1945-1949). A debutat artistic cu rolul titular din „Ana Lugojana” de Filaret Barbu. A fost şi prim-solistă a Teatrului de Operetă; a interpretat numeroase roluri, până în 1979, când a plecat în Germania.
■ 14/1870 – n. Evghenie Humulescu (din botez, Dimitrie), la Humuleşti (d. 23. 03. 1931, Curtea de Argeş), teolog. A absolvit Seminarul Teologic „Nifon Mitropolitul” (1889), apoi Facultatea de Teologie, ambele din Bucureşti (1898). Hirotonit pentru catedrala mitropolitană, apoi predicator la mitropolie. Ales de Sfântul Sinod (1910) arhiereu-vicar (1898) al Eparhiei Argeşului cu numele de Piteşteanu. Scrieri: „Preoţia la evrei”, „În cer ne recunoaştem” (fr.), „Păşune duhovnicească” (predici); articole în Revista „Biserica Ortodoxă Română”.
■ 15/1908 – n. Dragoş Vitencu, la Cernăuţi (d. Bucureşti,1984), avocat, scriitor, a făcut parte din Societatea Academică „Junimea”, continuatoarea „Arboroasei”. Debut (1926) în „Junimea literară”. Colaborări: „Făt-Frumos”, „Floarea Soarelui”. Se refugiază la Piatra-Neamţ (1939), se reîntoarce la Cernăuţi (1942), unde va fi membru al Asociaţiei Scriitorilor din Bucovina şi secretar de redacţie al Revistei „Bucovina”, secretar al Societăţii pentru Cultură, până în 1944, când se stabileşte definitiv la Piatra-Neamţ, cu soţia sa, Oltea Vitencu (n. Iliuţ, originară din Vatra Dornei), profesoară de geografie la Liceul „Petru Rareş”. A fost condamnat şi a executat 5 ani de închisoare (1953-1958), acuzat că „a ajutat familiile legionarilor”. La Piatra-Neamţ a scris „Viaţa pasionată a lui Ciprian Porumbescu” (1974). Alte cărţi: „Cernăuţiul meu”; „Permanenţe româneşti, la Miazănoapte şi la Răsărit”.
■ 16/1875 – n. Mihai Stamatin, la Mălini, Suceava (d. 25. 09. 1922, Piatra-Neamţ). Studii: în satul natal, la Fălticeni şi la Liceul Naţional din Iaşi, Facultatea de Ştiinţe Naturale. Profesor la Iaşi, Fălticeni, la Liceul „Petru Rareş”, Piatra-Neamţ (şi director), unde a înfiinţat Internatul fiilor de săteni (1914), Muzeul Regional „Cozla” (1920). Scrieri: „Contribuţie la flora lichenologică a României” (1904); „Contribuţie la flora stepelor din România” (1906); „Contribuţie la flora phancrogamelor din România” (1907), precum şi colaborări la revistele: „V. Adamachi”, Buletinul de Ştiinţe al Academiei Române; Anuarul Liceului „Petru Rareş”. Chipul său, în basorelieful din faţa Liceului „Petru Rareş”, alături de Calistrat Hogaş şi Ion Negre, a fost realizat de Mihai Onofrei.
■ 18/1944 – n. Gheorghe V. Ţigău, la Rucăr, Argeş, profesor, publicist. A absolvit Facultatea de Filologie a Universităţii Bucureşti (1967), Cariera didactică la: Borca, Neamţ (şi director adjunct), inspector şcolar în Neamţ. Debut în „Ateneu” (1985); editorial: „Noţiuni fundamentale de teorie literară” (2000), urmată de un manual, o monografie a Liceului din Borca şi de două cărţi, în care a valorificat folclor din Judeţul Neamţ: „La pârâul dorului. Literatură populară de pe Valea Bistriţei şi din împrejurimi” şi „La fântână, la izvor”. Colaborări: Revista APOSTOLUL şi la toate publicaţiile din Neamţ; „Tribuna învăţământului”; „Şcoala modernă” ş. a.
■ 18/1952, n. Dănuţ Dumitru Ursache, Piatra-Neamţ (d. 27. 03. 2010, Băile Felix, Oradea), profesor, publicist și prozator. A absolvit Liceul „Petru Rareş” din localitatea natală (1971), Facultatea de Filozofie a Universităţii din Iaşi (1975), doctor (1993). Cariera didactică: în Piatra-Neamţ (Casa de Copii-Băieţi, Liceul Industrial Nr. 5 azi, Liceul/Grupul Şcolar Economic, Liceul „Petru Rareş”). Distins cu Diploma de onoare – locul I pe ţară – în competiţia „Eficienţă şi creativitate în învăţământ” (1994). Membru în colectivul de redacţie al publicaţiei „Apostolul”; colaborări: „Asachi”, şi „Ceahlăul” din Piatra-Neamţ; „Tribuna învăţământului”. Cărţi: „Introducere în filosofia lui Lucian Blaga”; romanele: „Paradisul papagalilor”, „Pentagrama sau Ironia sorții”, „Casă în Cer”, proză.
■ 20/1938 – n. Cornel Nicoară, la Câmpia Turzii, Cluj, actor, prozator. (d. 21.10.2022 – Piatra-Neamţ) A absolvit I. A. T. C. „I. L. Caragiale” din Bucureşti (1965). Actor la T. T. (8. 07. 1965, până la pensionare), a deţinut funcţiile: director adjunct şi director, consilier-şef al Inspectoratului pentru Cultură Neamţ, conferenţiar universitar şi a interpretat peste 100 de roluri. Amintim câteva spectacole: „Femeia Mării”, „Arden din Kent”, „Răzvan şi Vidra”, „Act veneţian”, „Britannicus”, „Matca”, „Muntele”, „Mihai Viteazul”, „O scrisoare pierdută”, „Apus de Soare”, „Bădăranii” ş. a., precum şi câteva filme: „Pintea”, „Buzduganul cu trei peceţi”, „Dumbrava Minunată” ş. a. Cărţi: „Memoria măştilor”, „Album de suflet”.
■ 23/1947 – n. Dumitru Bezem, la Tarcău, Neamţ, artist plastic. Facultatea de Arte Plastice, Iaşi (1972). A debutat într-o expoziţie de grup, pe când era student, în Sala Paşilor Pierduţi, Iaşi (1970). Membru al U. A. P. A organizat peste 40 de expoziţii personale, din care peste 35 la Piatra-Neamţ. A participat permanent la expoziţiile judeţene şi de grup organizate de Filiala Neamţ a U. A. P. A expus la Strasbourg, Martely – Ungaria. Participări la expoziţii: Japonia, Germania, Italia, S. U. A., Anglia, Canada, Franţa, Spania, Israel, unde are şi lucrări în colecţii de stat şi particulare. Cicluri: „Arlechini”, „Porţi”, „Schituri”.
■ 23/1950 – n. Nicolae Sava, la Vânători-Neamţ, scriitor, ziarist. După absolvirea liceului în Târgu-Neamţ, a lucrat în diverse meserii, până în februarie 1990, când începe să lucreze ca redactor, la Ziarul „Ceahlăul” din Piatra-Neamţ, unde publică ştiri, note, tablete, semnale editoriale, recenzii, cronici literare şi interviuri, mai ales din viaţa culturală. A debutat cu versuri, în Revista „Tomis” (1969). Anii ’80 ai secolului XX sunt anii de consacrare definitivă a scriitorului. Cartea de poeme „Fericit precum mirele” a fost primită favorabil de critica literară. Alte volume: „Despre prietenie”; „Privighetoarea”; „Viaţă publică”; „Proză, domnilor, proză”; „Insolenţa nopţilor”.
■ 26/1624 – n. Dosoftei (d. 13. 12. 1693). Istoriile, dicţionarele, exegezele literare conţin tot felul de presupuneri în ce priveşte originea cărturarului, dar în toate se precizează că acesta, pe numele de mirean Dimitrie, este fiul Mariei (zisă şi Misira) şi al lui Leontie Barila, neam de mazili de prin părţile Sucevei. Cu certitudine, pe la 1649, era ieromonah la Probota, în 1658, era episcop de Huşi şi, peste un an, conducea Episcopia de Roman (1659). Înainte de a ajunge mitropolit al Moldovei (1671), va începe să versifice psaltirea, la care, după propriile mărturisiri, a lucrat vreo „cinci ani foarte cu osârdie”. O copie manuscris a textului, se află la Biblioteca Academiei şi poartă semnătura lui Dosoftei ca mitropolit. Se va refugia în Polonia (ianuarie 1674), împreună cu domnitorul Ştefan Petriceicu, iar la începutul anului următor, va fi reinstalat în scaunul de mitropolit, până la sfârşitul vieţii.
■ 26/1936 – n. Gheorghe Bunghez, la Poiana-Sărată, Bacău. A absolvit Facultatea de Istorie-Filologie-Filozofie a Universităţii ieşene. Profesor şi director la Stăniţa şi Săbăoani, inspector şcolar, preşedinte al Comitetului de Cultură şi Artă al Judeţului Neamţ, director al T. T. Piatra-Neamţ şi director al Centrului de Librării al Judeţului Neamţ. A iniţiat, condus şi colaborat la manifestări cultural-artistice locale, zonale sau naţionale: Festivalul Spectacolelor de Teatru pentru Tineret şi Copii, Stagiunea simfonică a Filarmonicii „Moldova” din Iaşi, Festivalul „Vacanţe Muzicale”, saloane de carte, „Sadoveniana”, Bienala de Artă Plastică „Lascăr Vorel”, „Petrodava – 2000” ş. a. Cărţi: „Monumente istorice din Judeţul Neamţ”, „Judeţul Neamţ – Ghid”, „Petrodava – 2000”; „Între «Dragonul» şi «Piaţeta» (1981-1986)” – 2010, „Demnitatea supraveţuirii prin cultură” – 2016.
■ 26/1945 – n. Constantin Munteanu, la Fedeleşeni, Strunga, Iaşi, scriitor. A absolvit Facultatea de Fizică din Bucureşti. Fizician la C. F. S. S. şi S. C. Fibrex. director al Bibliotecii Judeţene Neamţ, preşedinte CPUN al Municipiului Piatra-Neamţ, consilier şef la Inspectoratul pentru Cultură Neamţ. Debut în „Amfiteatru”, 1969; editorial, cu „Zaruri de cretă” (1976). Membru al U. S. (1976), membru al U. C. (1993). Cărţi: „Zaruri de creta”; „Ziua magnoliilor viscolite”; „Cursa rapidă”; „Vremea brânduşelor”; „Teona”; „Sfârşitul înserării”; „Maria, prinţesă de Place Pigalle”; „Zodia bâlciului”; „A fluierat în timpul Evangheliei”; „Lacrimile tăcerii”; Teatru: „Valea râsului”, la T. T.; „Nimic despre Sânziene”, Teatrul Dramatic Braşov. Teatru TV: „Iubirea mea cu zurgălăi”; „Scrisori apocrife”; „Dincolo de munte”; „Vocaţie”; „Cu zâmbetul pe buze”; „Vremea sânzienelor”; „Florile amintirilor noastre”. Film: „Sezonul pescăruşilor”.
■ 28/1880 – n. Aetiu Hogaş, Piatra-Neamţ (d. 26. 10. 1941, Bucureşti), profesor, publicist, fiul scriitorului Calistrat Hogaş. Absolvent al Liceului „Petru Rareş” din Piatra-Neamţ şi licenţiat (1904) al Facultăţii de Litere şi Filozofie a Universităţii Bucureşti. Profesor de limba şi literatura română la licee din Roman, Bacău şi Galaţi. Autor de studii lingvistice şi literare. Colaborări la: „Convorbiri literare”, „Lauri”, „Orizonturi”, „Adevărul literar”. (N. R. – Prelucrare după Personalităţi ale culturii din judeţul Neamţ, un calendar alcătuit de Constantin Tomşa, Editura Crigarux&Cetatea Doamnei, Piatra-Neamţ, 2014).
Constantin TOMȘA