■ 1/1432 – d. Alexandru cel Bun, voievod, înmormântat la Mănăstirea Bistriţa.
■ 1/1558 – n. Macarie, episcopul cronicar, cel care a deprins activitatea cărturărească la Mănăstirea Neamţ. În cronica sa, evenimentele sunt prezentate până la 1551. Aceasta va fi continuată de Azarie. Opera sa, cunoscută sub titlul „Cronica lui Macarie”, va fi publicată de Ioan Bogdan în „Vechile cronice moldoveneşti până la Ureche” (1891); apoi în „Letopiseţul lui Azarie” (1908-1909); în „Cronicile slavo-române din secolele XV-XVI”, publicate de Ion Bogdan, ediţie îngrijită de P. P. Panaitescu, 1959, în LRV.
■ 1/1821 – n. Isaia Vicol (din botez Ioan), la Sărata, Dobreni, Neamţ (d. 20. 06. 1878, Roman), episcop. A studiat la Seminarul de la Socola, hirotonit preot (19. 03. 1844) pentru Parohia Valea Viei, Neamţ. În 1865 egumen la Golia în Iaşi; delegat să sfinţească schitul românesc Prodromul din Muntele Athos (21. 05. 1866). La 9. 11. 1868, a fost numit locotenent de episcop la Roman, iar la 18. 01. 1873, ales episcop eparhiot. În timpul său, s-a ridicat actuala reşedinţă episcopală din Roman.
■ 2/1890, Ion Creangă a fost înmormântat în Cimitirul „Eternitatea” din Iaşi.
■ 4/1943 – n. Doina Daşchievici, la Bacău, profesoară, artist plastic. Absolventă a Institutului de Arte Plastice din Iaşi. Debut artistic: o expoziţie la Galeria „Victoria”, Iaşi (1963). Membră a U. A. P. A expus la: Piatra-Neamţ, Bucureşti, Târgu-Mureş, Bacău, Iaşi, Salonul Republican Bucureşti, U. A. P. Suceava, Saloanele Moldovei Bacău-Chişinău, Moineşti, Budapesta, Oradea şi Satu Mare (1999), Expoziţia Taberei Durău, Bienala „Lascăr Vorel” Piatra-Neamţ; alte expoziţii la: Radio Bucureşti, RIFIL Grup, Veneţia, Galeria „Artis”, Galeria „Apollo” şi Salonul de Artă, Bucureşti, „Artimundo”, Bruxelles. Distinsă cu Premiul „Aurel Băeşu”, Diploma de recunoştinţă şi Marele Premiu al Ministerului Culturii, 2005.
■ 9/1896 – n. Aurelia Ghiaţă-Vasiliu, la Piatra-Neamţ (d. 1972, Bucureşti), plasticiană, o perioadă, profesoară de desen la Şcoala Normală de Învăţătoare din Piatra-Neamţ. A absolvit Academia de Arte Frumoase Iaşi (1921). A deschis prima expoziţie de artă decorativă (panouri pe pânză de in şi proiecte) la Bucureşti (1927). Expoziţii: Salonul Oficial de Arhitectură şi Arte Decorative (Premiul I), Barcelona (1930, medalie), Paris (1937), New York (1939), Milano (1940, 1957), Bienala de Arte Decorative Bucureşti (1954, 1956). În 1970, donează statului român întreaga colecţie de lucrări şi un imobil spre a deveni Casa „Dimitrie şi Aurelia Gheaţă”, care, oficial, a devenit muzeu în 1994. O parte din creaţiile artistei se află în Muzeul de Artă din Piatra-Neamţ. Artist Emerit.
■ 12/1846 – n. Alexandru Lambrior, la Fălticeni, Suceava (d. 20. 09. 1883, Iaşi, conf. Dgl, L/O; după C. Prangati, n. 10. 09. 1846, la Soci, Neamţ – d. 30. 10. 1883, Iaşi), filolog şi folclorist. A urmat cursuri primare la Fălticeni, Târgu-Neamţ şi Piatra-Neamţ, a absolvit Facultatea de Litere din Iaşi. Profesor la: Botoşani şi Iaşi. Membru la „Junimea” (1972), debut în 1873. Sprijinit de Titu Maiorescu, bursier la Paris, pentru desăvârşirea studiilor (1875). Revine la Iaşi: repetitor la Şcoala Normală Superioară, ţine cursul de filologie română la Universitate; membru corespondent al Academiei Române (1882). S-a remarcat ca filolog (Membru al Societăţii Franceze de Lingvistică).
■ 12.01.1947 – n. Mihai Şurubaru‚ la Buhuşi, Bacău, profesor, publicist. După absolvirea şcolii generale şi a liceului în Buhuşi (1965), a absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii din Iaşi, (1970), doctor în istorie (2000). A predat istoria la şcoli din Piatra-Neamţ, metodist şi membru al Consiliului consultativ al I. Ş. Neamţ; preşedinte al S. Ş. I., Filiala Neamţ. Cărţi; „Sinteze şi teste de istorie. Capacitate”; „Identitate restituită. Şcoala Nr. 2 din Piatra-Neamţ”, I-IV; „Contribuţia învăţătorilor din judeţul Neamţ la realizarea Marii Uniri”; „Dirigenţia” I-II (colab.); „Liceul «Petru Rareş» din Piatra-Neamţ în anii Primului Război Mondial”; „Istoricul Vetrei-înconjurătoare a Mănăstirii Neamţ-Secu”; „Piatra-Neamţ în anii Primului Război Mondial (1914-1918)”; „Băncile populare din judeţul Neamţ” ş. a.
■ 17/1977 – n. Laurenţiu Dimişcă, la Piatra-Neamţ, artist plastic, absolvent al Liceului de Artă „Victor Brauner” (1995) şi al Universităţii de Artă din Cluj-Napoca (2000), master în pictură, la aceeaşi Universitate (2002). Este membru al Asociaţiei Internaţionale Art en Marche, Paris (2003). Expoziţii personale (2003-2007): Bacău, Bârlad, Bucureşti, Galaţi, Palatul Parlamentului din Bucureşti, Galeria „Apollo”, Roanne, Franţa, Castelul Bealieu, Franţa, Eidhoven, Lyon, Lapalisse, Franţa, Club Conti, Milano, Galeria „Aripa”, Torino, I. C. R. din Budapesta, Praga, Galeria „Cozia”, Belgia. Lucrări de artă monumentală în tehnica sgraffito: Cluj-Napoca, Dealul Mare, Piatra-Neamţ. Premiul U. A. P. la Bienala „Lascăr Vorel”, Piatra-Neamţ.
■ 18/1878 (alte surse: 20; 22) – n. Constantin Matasă, la Răpciuni, Hangu, Neamţ, preot profesor, arheolog, publicist, memorialist (d. 03. 11. 1971), întemeietor al Muzeului de Istorie din Piatra-Neamţ şi director (1934-1971). A absolvit Facultatea de Teologie Bucureşti. Paroh la: Mănăstirea Bistriţa, Mănăstirea Pângăraţi; Biserica „Precista” din Piatra-Neamţ, protopop al Judeţului Neamţ; director al Şcolii de Cântăreţi din Piatra-Neamţ. A efectuat săpături arheologice. Distins cu numeroase ordine şi medalii. O stradă, o fundaţie şi o editură din Piatra-Neamţ îi poartă numele; cetăţean de onoare al Municipiului Piatra-Neamţ. A înfiinţat şi condus revistele: „Îndrumarea”, „Propăşirea”, „Floarea darurilor”, „Petrodava”, „Memoria antiquitatis”. Cărţi: „Călăuza Judeţului Neamţ”, „Palatul Cnejilor” (premiul Academiei), „Movila Haiducului”, „Comori care se risipesc”, „Câmpul lui Dragoş”, „Frumuşica. Village préhistorique a céramique peinte dans la Moldavie du Nord”, „Prin Moldova de sub Munte”.
■ 18/1925 – n. Emil Leahu, la Bacău (d. 15. 11. 2002, la Piatra-Neamţ), profesor de limba şi literatura română, estetician, autor de manuale şcolare (Limba şi literatura română pentru clasa a X-a, 1978), coautor la manualul de limba română pentru clasa a XI-a (1993). A absolvit Facultatea de Filologie a Universităţii Bucureşti. Profesor şi inspector şcolar în Bacău şi la Liceul „Calistrat Hogaş” din Piatra-Neamţ (1961), preşedinte al Filialei Neamţ a Societăţii de Limbă şi Literatură Română. Cărţi „Estetica sonetului”, „Opera şi personalitatea lui Ion Creangă”, „Factura romantică în nuvela lui C. Negruzzi”, „Tudor Arghezi, limbaj de pamfletar”, „Poetică şi stilistică pentru elevi, studenţi şi profesori. Sinteze teoretice şi comentarii” (colab.) etc.
■ 19/1806 – n. Alecu (Alexandru) Donici, la Bezeni (azi, „Donici”), Orhei (d. 20. 10. 1865, Piatra-Neamţ), fabulist şi traducător. A studiat: acasă, la Liceul Militar din Petersburg. În 1826, demisionează din armată, intră în administraţie, la Chişinău şi apoi la Iaşi, la Epitropia Şcolilor. Se stabileşte la Piatra-Neamţ (1841), deţine funcţii în magistratură (la Iaşi) şi membru al Divanului Obştesc. Împreună cu C. Negruzzi şi Gh. Asachi, în comitetul de conducere al Teatrului Naţional din Iaşi (1855). Menţionat ca traducător de fabule din Puşkin şi Krâlov, în revista moscovită „Teleskop” (1835); a tradus şi a publicat cu Costache Negruzzi „Satire şi alte poetice compuneri” de Antioh Cantemir, „Ţiganii”, de Puşkin (1837) şi alte creaţii din literatura universală: „Fabule”, 1840, ed. a II-a, 1842, „Fabule”, pref. C. Negruzzi, f. a.
■ 21/1951 – n. Cezar Ţucu, la Blăgeşti, Bacău, profesor, poet, publicist, membru al U. S. A absolvit Liceul „George Bacovia” din Bacău şi Facultatea de Matematică-Mecanică din Iaşi (1974), profesor la Şcoala din Tazlău, director educativ şi director (1980-1990; 2000 şi în prezent). Pentru activitatea didactică, distins cu diverse diplome. Este vicepreşedinte al Fundaţiei Culturale „I. I. Mironescu” din Tazlău. A fost: redactor, redactor-şef adjunct, redactor-şef al Revistei „La Tazlău”. Este redactor la Revista „Antiteze”. Debut editorial cu „Lumea în 300 de epigrame şi catrene”, (1998); alte cărţi: „Blestemele şi scrisorile Creatorului”, „Reforma şcolară şi alte fabulaţii”, „Aria figurilor plane”, „Aproape fabule”, „Fabule matematice”, „Alte scrisori şi blesteme”, „Noi scrisori şi blesteme”, „Numai blesteme”, „Scrisori neterminate”, „Blestemele păcatului”.
■ 23/1885 – n. Grigore Capşa, la Cândeşti, Neamţ (d. 1971, la Piatra-Neamţ), profesor de matematică. A urmat cursurile Liceului „Roman-Vodă” din Roman şi ale Liceului „Petru-Rareş”, din Piatra-Neamţ, apoi Facultatea de Ştiinţe, Secţia Matematică, la Universitatea din Iaşi (1910). Licenţiat în drept (1914). Profesor la mai multe şcoli din ţară: Târgu-Jiu, Roman, Craiova, Caracal, Piatra-Neamţ (la Liceul „Petru-Rareş” şi la Şcoala Normală de Băieţi „Gheorghe Asachi”, fiind şi director). Articole în revistele de specialitate. Contribuţii la dezvoltarea „teoriei curbelor”. Autor al lucrării „Surmenajul şcolar” (1939).
■ 25/1851 – n. Lascăr A. Vorel, la Piatra-Neamţ (d. 20. 06. 1902. Piatra-Neamţ), farmacist, finul lui Lascăr Catargiu, ispravnic de Neamţ, viitorul prim-ministru. A absolvit Facultatea de Farmacie (1874). A luat în primire farmacia din Piatra-Neamţ în 1878. Este membru fondator al Societăţii Ştiinţifice Literare „Asachi” (decembrie 1880). Colaborator cu articole despre medicina populară în publicaţiile „Corespondenţia provincială” şi „Asachi”.
■ 25/1925 – n. Traian Cicoare, la Vâgiuleşti, Mehedinţi, (d. 2.07.2007, la Piatra-Neamţ), profesor, publicist. Trimis cu domiciliul forţat în Regiunea Bacău (1953), va fi profesor la mai multe şcoli din Judeţul Neamţ (Dragomireşti, Ivaneş, Hlăpeşti). În 1969, pentru scurt timp, inspector la Comitetul de Cultură şi Artă al Judeţului Neamţ, iar din 1970, revine în învăţământ (Liceul Pedagogic, Şcoala Nr. 9, Liceul „Calistrat Hogaş”, Liceul Industrial Nr. 3, azi, Colegiul Tehnic „Gheorghe Cartianu”). A publicat numeroase articole în ziarele „Acţiunea”, „Ceahlăul”, „Monitorul de Neamţ”, „Realitatea” şi în revistele de cultură din Neamţ: „Asachi”, „Antiteze”, „Apostolul”, „Ţara Hangului”, „La Tazlău”. Prin grija lui Constantin Bostan, în 2012, i s-a publicat postum volumul „Oameni, locuri şi comori spirituale din Ţinutul Neamţ”, o selecţie din articolele răspândite în presă de-a lungul anilor.
■ 28/1932 – n. Emil Bucureşteanu, la Slobozia, Roznov, Neamţ, profesor, poet, prozator, publicist, a absolvit cursul inferior la Liceul „Petru Rareş” din Piatra-Neamţ, a întrerupt studiile (1947-1951), apoi, a continuat la Şcoala Specială din Brăila şi a absolvit Facultatea de Filosofie a Universităţii Bucureşti (1958). Redactor la ziarul „Flacăra” din Piatra-Neamţ, profesor la Liceul „Petru Rareş”, la Colegiu Naţional de Informatică din Piatra-Neamţ. Colaborări: Revista „Apostolul”, „Ceahlăul”; „Steagul roşu”, „Preocupări didactice”, „Tribuna şcolii”; „Magazin”; „Flacăra”. Debut editorial: „Student în filosofie – Pagini de dragoste”, roman (2006). Alte cărţi: „Naiana şi Raşela”, „Ani de şcoală”, „Muntencele”, „Iubiri vinovate”, „Poemele iubiri”, „Povestiri”, „Cronici, eseuri”, „Proprietatea e sfântă”, „Drumuri întrerupte” (colab.), antologia: „Poeţi nemţeni” ş. a
■ 30/1944 – n. Vasile-Doru Ulian, la Frătăuţii Noi, Suceava, artist plastic, absolvent al Facultăţii de Arte Plastice din Bucureşti (1965), profesor la Liceul „Mihail Sadoveanu” din Borca şi în Piatra-Neamţ, preşedinte al Filialei Neamţ a U. A. P. (1990-1992). Expoziţii personale la Iaşi, Bacău, Bucureşti. Prezent în expoziţii judeţene, bienale, saloane naţionale, de grup. Lucrări în colecţii de stat şi particulare în ţară şi în străinătate. Premiul U. A. P. la Saloanele Moldovei (Bacău-Chişinău, 1991), la Bienala de Arte Plastice „Lascăr Vorel” din Piatra-Neamţ (2005).
Constantin TOMȘA
(N. R. – Prelucrare şi actualizare după Personalităţi ale culturii din judeţul Neamţ, un calendar alcătuit de Constantin TOMȘA, Editura Crigarux & Cetatea Doamnei, Piatra-Neamţ, 2014).