• Interviu cu dl Ionel Hociung – preşedinte al Sindicatului din Învăţământ Neamţ
– Domnule Preşedinte, să începem cu lucrurile cele mai grave. Cifrele ultimului referendum privind protestele din perioada simulărilor naţionale par să indice o anumită prudenţă în judeţul Neamţ. Care este radiografia momentului?
– Făcând o trecere în revistă a celor întâmplate de la ultimul interviu, trebuie să vă spun că am primit răspunsurile la referendumul la care au fost invitaţi să răspundă colegii membri de sindicat, privind acţiunile sindicale din perioada simulării examenelor naţionale, mă refer aici la neparticiparea (boicotarea) sau greva pe perioada simulării Evaluării Naţionale (16 – 17 martie) şi a Bacalaureatului (23 – 25 martie). Din păcate, rezultatele nu sunt tocmai cele pe care le aşteptam. Astfel, din 5703 membri de sindicat, au răspuns referendumului 3221, adică 56,47%. Dintre aceştia, au răspuns cu DA pentru boicotarea simulărilor 1923, adică 33,72% şi NU pentru neparticipare 1298, reprezentând 22,75%. Pentru participarea la grevă au spus DA un număr de 622 de persoane, adică 11%, în timp ce 2599 persoane au răspuns NU, aceasta reprezentând 45,57%.
– Este un rezultat care vă surprinde? De ce credeţi că există această reticenţă?
– Spun că rezultatul este dezamăgitor şi m-am gândit pe de o parte că poate fi vorba despre o perioadă nepotrivită de declanşare a acestor forme de protest, existând informaţii şi solicitări din partea membrilor noştri, conform cărora perioada optimă pentru astfel de proteste ar fi perioada examenelor propriuzise, de la finalul lunii mai şi începutul lunii iunie. Pe de altă parte, cred că nu suntem încă pregătiţi să facem sacrificii financiare pentru a rezolva situaţia dificilă prin care trecem. În urma centralizării şi analizei la Bucureşti a situaţiei la nivel naţional, s-a concluzionat asupra faptului că nu sunt îndeplinite criteriile legale pentru declanşarea grevei, singura formă de protest, viabilă în acest moment, fiind boicotarea simulării examenelor naţionale.
– Sistemul de educaţie, pare să oscileze între apatie şi necesitatea unei reforme reale. Cum vedeţi viitorul profesiei în acest context al incertitudinilor?
– Ca o concluzie personală, consider că foarte mulţi dintre cei care slujesc şcoala românească recunosc gravitatea situaţiei, dar foarte puţini cred că reacţia lor poate schimba ceva. Ori, dacă dorim să asigurăm un viitor actualei generaţii de copii, iar şcoala să se dezvolte şi să funcţioneze în parametri optimi, trebuie să rămânem mobilizaţi, să nu renunţăm la proteste şi să nu cedăm presiunilor care vor veni asupra noastră în perioada următoare. Nu trebuie să aşteptăm ca altcineva să reacţioneze în locul nostru; dacă trăim cu aceste speranţe, înseamnă că societatea actuală se îndreaptă spre o formă de guvernare în care lipsa transparenţei, intimidarea, cenzura şi frica insuflate de autorităţi vor fi omniprezente.
– Ce urmăriţi prin iniţiativa legislativă cetăţenească privind „Legea Bolojan”?
– Referitor la iniţiativa legislativă cetăţenească pentru modificarea şi completarea Legii nr.198/2023, prin care încercăm să punem în dezbaterea Parlamentului României o serie de amendamente prin care să repună sistemul de educaţie în matca corectă, eliminând neconformităţile şi aberaţiile Legii Bolojan, vă pot spune că suntem în plină campanie a strângerii de semnături, care să susţină această iniţiativă legislativă cetăţenească. Numărul de semnături, la nivel naţional, de care are nevoie această iniţiativă, este de 100.000 şi sperăm ca acest număr să fie depăşit fără probleme.
– Totuşi, există şi veşti care pot fi considerate „guri de oxigen”. Mă refer la plăţile restante şi la reducerea normei de predare.
– Mai sunt câteva lucruri demne de menţionat, primul fiind acela că, odată cu salariul aferent lunii februarie, care se plăteşte pe data de 14 martie, se vor acorda şi sumele provenite din hotărâri judecătoreşti, restante din anul 2025. În acest sens, MEC a adoptat OMEC nr.3226/ 18.02.2026, prin care se stabileşte procedura de efectuare a plăţii titlurilor executorii de către unităţile/ instituţiile de învăţământ în anul 2026, şi care prevede că, în afara acestei plăţi, până la finalul anului 2026, se va plăti şi tranşa de sume aferentă anului în curs.
Un alt lucru care merită a fi menţionat este adoptarea, în unanimitate, în Comisia de Învăţământ a Camerei Deputaţilor, a unui proiect de lege prin care cadrele didactice cu gradul didactic I şi cu cel puţin 25 de ani vechime, pot solicita diminuarea numărului de ore din norma de predare cu două ore. Este lăudabil faptul că proiectul a trecut cu unanumitate de voturi şi ne-am dori ca el să fie adoptat cât mai rapid, pentru a oferi o „gură de oxigen” colegilor care au nevoie de ore pentru constituirea normelor didactice, aceasta în condiţiile în care tot mai mulţi colegi sunt puşi în situaţia restrângerii de activitate sau a completărilor de catedră.
– Avem un nou ministru la Educaţie. Ce aşteptări aveţi de la acest mandat?
– Iată că acum avem – slavă Domnului – şi ministru pentru portofoliul de la educaţie, pe domnul Mihai Dimian, cu care sperăm să avem un dialog la un nivel rezonabil. Dar mă tem că domnul ministru va fi obligat să respecte cu stricteţe culoarele de acţiune deja trasate şi, chiar dacă ar dori să rezolve câteva din necesităţile sistemului, nu va putea, din cauza constrângerilor impuse.
A consemnat Mircea ZAHARIA