La data de 30 iulie 2026, vicepreşedintele Parlamentului European, Victor Negrescu, senatorul Adrian Streinu-Cercel, preşedintele Comisiei pentru sănătate din Senatul României, şi deputatul Alexandru-Mihai Ghigiu, preşedintele Comisiei pentru învăţământ din Camera Deputaţilor, au transmis Preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, o scrisoare privind impactul implementării Jalonului 420 din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă asupra sectoarelor educaţiei şi sănătăţii.
Documentul evidenţiază necesitatea ca reforma salarizării din sectorul public să fie implementată în concordanţă atât cu obiectivele de sustenabilitate fiscală asumate de România, cât şi cu obiectivele europene privind consolidarea capitalului uman, a serviciilor publice şi a rezilienţei sociale. În scrisoare sunt prezentate argumente şi date privind provocările cu care se confruntă sistemele de educaţie şi sănătate din România şi este subliniată importanţa protejării acestor domenii în procesul de aplicare a reformei salarizării. Totodată, sunt formulate o serie de solicitări adresate Comisiei Europene pentru clarificarea modului de implementare a Jalonului 420, astfel încât aceasta să nu conducă la diminuarea atractivităţii profesiilor din educaţie şi sănătate şi să permită menţinerea unor servicii publice de calitate.
Scrisoarea face referire şi la poziţia comună exprimată de Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ, Federaţia Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret” şi Federaţia Naţională Sindicală „Alma Mater”, organizaţii reprezentative care au solicitat un dialog real şi soluţii echilibrate pentru reforma salarizării, în acord cu angajamentele asumate faţă de personalul din învăţământ.
Documentul aminteşte că, la data de 3 iunie 2026, cele trei federaţii au transmis autorităţilor o propunere comună privind reforma salarizării, iar la 23 iulie 2026 au respins proiectul prezentat de Guvern, solicitând deschiderea unor negocieri reale şi respectarea angajamentelor asumate în urma grevei generale din anul 2023.
Totodată, sunt prezentate principalele propuneri formulate de organizaţiile sindicale din educaţie, care vizează:
• o grilă de coeficienţi mai echitabilă, care să reflecte calificările, responsabilităţile, gradele didactice şi vechimea;
• un calcul corect al plăţii cu ora, bazat pe norma didactică prevăzută de lege; păstrarea drepturilor deja obţinute prin proceduri bazate pe merit;
• recunoaşterea adecvată a dirigenţiei, a solicitării neuropsihice, a învăţământului special, a predării simultane, a practicii pedagogice, a calificărilor doctorale şi a activităţii în zone izolate;
• un tratament echitabil pentru personalul didactic, didactic auxiliar, administrativ şi nedidactic.
În acest spirit, autorii scrisorii au invitat Comisia Europeană să sprijine autorităţile române în identificarea unor soluţii practice care să permită implementarea integrală a Jalonului 420, protejând în acelaşi timp rezilienţa sistemelor de educaţie şi sănătate. Demersul are în vedere clarificarea cadrului de aplicare a reformei, astfel încât obiectivele de sustenabilitate fiscală asumate prin PNRR să poată fi îndeplinite fără diminuarea atractivităţii profesiilor din cele două domenii şi fără afectarea calităţii serviciilor publice esenţiale. Totodată, au solicitat ca impactul reformei să fie analizat în mod riguros, pe baza unor evaluări complete şi a unui dialog real cu organizaţiile sindicale reprezentative din sănătate şi educaţie, înainte de adoptarea formei finale şi de implementarea noului cadru de salarizare, în conformitate cu recomandarea Consiliului din 2026 privind implicarea sistematică, semnificativă şi în timp util a partenerilor sociali.
De asemenea, printre solicitările adresate Comisiei Europene se regăseşte şi clarificarea posibilităţii aplicării unor derogări specifice pentru sectoarele strategice ale educaţiei şi sănătăţii, astfel încât anumite prevederi ale noii legislaţii privind salarizarea să poată fi implementate etapizat, în funcţie de evoluţiile macroeconomice naţionale. Potrivit documentului, o astfel de abordare ar permite atingerea obiectivelor asumate prin reforma salarizării, fără a afecta funcţionarea unor domenii esenţiale şi fără a compromite capacitatea acestora de a atrage şi menţine personal calificat.
(N.R. – Textul integral: https://www.facebook.com /FSLIRomania)
Red.