Dialog cultural româno-lusitan
Biblioteca „G. T. Kirileanu” a organizat vineri, 18 martie, o întâlnire culturală de excepţie, sub genericul „Dialog cultural româno-lusitan”. Evenimentul i-a avut ca invitaţi pe Virgil Mihaiu, ex-director al Centrului Cultural Român din Lisabona, şi pe Daniel Perdigão, director al Institutului Portughez Camões în România.
Punctele de întâlnire dintre extremităţile latine ale Europei, literatura portugheză în România, literatura română în Portugalia ori exilul românesc în Portugalia sunt doar câteva din temele dezbătute în cadrul manifestării.
„E un eveniment pentru Biblioteca noastră să fie pentru o seară la confluenţa a două culturi care, deşi marginale, au dat lumii valori de excepţie. Faptul că Daniel Perdigão, un intelectual de marcă în Portugalia, a învăţat la perfecţie limba română pentru a fi un ambasador al literaturii române în ţara sa demonstrează resursele culturii noastre. Tot aşa cum câţiva scriitori importanţi din România, precum Dinu Flămând, Michaela Ghiţescu sau Virgil Mihaiu, au adus literatura portugheză, de la Camoes la Pessoa, în spaţiul românesc până la asimilare, e un gest de admiraţie faţă de valori lusitane durabile”, a spus Adrian Alui Gheorghe, directorul Bibliotecii Judeţene „G. T. Kirileanu” Neamţ.
„Flori de Dragobete”, semnate Dumitru Bezem
Pe data de 23 februarie, Biblioteca Judeţeană „G. T. Kirileanu” a găzduit vernisajul expoziţiei „Flori de Dragobete”, reunind lucrări ale artistului plastic nemţean Dumitru Bezem, aflate în colecţia particulară Elena şi Vasile Pleşca. Evenimentul a avut loc în Sala „Cupola”, pânzele artistului oferind, dincolo de bucuria ochilor şi a sufletului, prilej de reflecţie la paradoxul dintre fragilitatea florilor şi puterea de simbol a acestora.
Despre flori şi Dragobete au vorbit, în deschiderea vernisajului, Emil Nicolae, Vasile Pleşca şi Adrian Alui Gheorghe: O expoziţie semnată de Dumitru Bezem este, fără îndoială, de fiecare dată, un eveniment. Dar surpriza mare, de data aceasta, nu o reprezintă expoziţia în sine, ci faptul că o familie de colecţionari, a adunat peste două sute de lucrări, în special flori, din ceea ce a creat Dumitru Bezem, în câteva decenii. Dintre acestea, generoşii colecţionari oferă publicului din Neamţ şi nu numai, în aceste zile, cincizeci de tablouri, unul mai frumos decât altul. E o risipă de culoare şi optimism în ceea ce avem pe simezele de la Bibliotecă.
Medalion omagial Marin Sorescu
Cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la naşterea poetului Marin Sorescu, Filiala „Vasile Conta” a Bibliotecii Judeţene „G. T. Kirileanu” a organizat, pe data de 25 februarie, un popas în lumea poeziei.
Evenimentul a constituit un prilej de redescoperire a lui Marin Sorescu, omul şi scriitorul, prin evocarea literară şi reperele esenţiale în receptarea operei sale, prezentate de prof. dr. Adriana Popovici de la Colegiul Tehnic „Gh. Cartianu”. De asemenea, recitalul de versuri susţinut de bibliotecarul Dan Iacob a ilustrat, în maniera cea mai obiectivă, portretul celui omagiat.
Născut la 19 februarie 1936, la Bulzeşti, în judeţul Dolj, Marin Sorescu este considerat unul dintre cei mai mari scriitori români contemporani. Poet, dramaturg, prozator, eseist şi traducător, Marin Sorescu a fost cunoscut în timpul vieţii pe aproape toate continentele planetei. Operele sale au fost traduse în mai mult de 20 de ţări, totalizând peste 60 de cărţi apărute în străinătate. După premiera de la Teatrul Mic (cu Leopoldina Bălănuţă şi Vasile Niţulescu, textul său MATCA a fost montat în regie proprie la Teatrul Tineretului, în 1975, cu actorii Catrinel Paraschivescu şi Cornel Nicoară, într-o scenografie semnată de Liviu Ciulei.
„Arta vânătorii”, la Muzeul de Istorie şi Arheologie
Pe data de 11 martie, la Muzeul de Istorie şi Arheologie Piatra-Neamţ a avut loc vernisajul expoziţiei „Arta vânătorii”. Se regăsesc aici trofee de vânătoare, între care amintim un trofeu datat 1912, un exemplar împuşcat de Nicolae Ceauşescu la Nemţişor, trofee cu panoplii deosebite din punct de vedere al lucrăturii dar şi lucrări de specialitate, dintre care reţinem „Istoria vânătoarei şi a dreptului de vânătoare” de Gh. Nedici, „Călăuza vânătorului” de Coriolan Stoica sau lucrări aparţinând lui Vasile Cotta, Ionel Pop, C. Rosetti-Bălănescu şi A. M. Comşia.
O parte extrem de consistentă şi spectaculoasă a expoziţiei o constituie piesele etnografice, dintre care se detaşează prin număr şi artă a decorului cornurile pentru praf de puşcă. Alături de acestea, se remarcă şi genţile, baltagele şi alte accesorii specifice. Tot aici trebuie amintite diversele tipuri de capcane (de urs, de lup, pentru păsări). Piesele provin de la muzeele etnografice din cadrul Complexului Muzeal Judeţean Neamţ, dar şi de la Muzeul Bucovinei, Suceava, Muzeul Etnografic al Moldovei, Iaşi şi de la Complexul Muzeal „Iulian Antonescu”, Bacău. Expoziţia „Arta vânătorii” va rămâne deschisă vizitatorilor până în luna mai.
Spectacol de Dragobete, la Teatrul Tineretului
Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” a marcat sărbătoarea de Dragobete printr-un spectacol de muzică şi dans popular desfăşurat miercuri, 24 februarie, la sala mare a Teatrului Tineretului din Piatra-Neamţ. Manifestarea, intitulată „Dragobetele sărută fetele!”, a fost susţinută de artiştii de la Ansamblul folcloric „Floricică de la munte” al Centrului pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare”.
Sărbătorit, pe vremuri, în preajma zilei de 1 martie, Dragobetele se mai numea, în popor, Cap de primăvară sau Logodnicul Păsărilor. După toate probabilităţile, luna februarie era considerată lună de primăvară, ziua de 24 fiind începutul anului agricol (sau ziua ieşirii ursului din bârlog).
În vechime, bătrânii credeau că Dragobetele inspiră femeilor şi fetelor încredere şi dragoste curată şi le ajută să-şi găsească ursitul. Desfăşurarea tradiţiilor, a ceremonialelor şi a actelor rituale legate de sărbătoarea iubirii la români e atestată de generaţiile vârstnice, de la care s-a preluat, printre altele, şi zicala „Dragobete sărută fete!”.
O nemţeancă la Muzeul Ţăranului Român
Meşterul popular Ionela Lungu a reprezentat judeţul Neamţ la tradiţionalul Târg al Mărţişorului, desfăşurat, în perioada 26 februarie – 1 martie, la Muzeul Naţional al Ţăranului Român. Artizanul nemţean a venit, şi în acest an, în faţa iubitorilor de artă populară cu mărţişoare inedite, realizate cu multă trudă şi migală. Fascinată de personajele copilăriei sale, Ionela Lungu dă viaţă unui boţ de humă din malurile Ozanei, însufleţind pe Păcală, tuşa Mărioara, Moş Ion Roată sau Dănilă Prepeleac sub forma unor figurine unicat.
Amuzante şi atractive, în acelaşi timp, ineditele figurine nu sunt altceva decât o chintesenţă a satului moldovenesc şi a artei tradiţionale româneşti. Ceea ce la început a fost o simplă joacă a devenit, ulterior, o adevărată pasiune.
„Recitind poveştile lui Creangă, am intrat în pielea personajelor şi am încercat să le redau cât bine trăsăturile, accentuând latura lor caricaturală”, îşi aminteşte meşterul popular. Succesul obţinut a determinat-o pe Ionela Lungu să participe la diferite expoziţii, fiind invitată, an de an, şi la Muzeul Ţăranului Român din Bucureşti. Totodată, s-a dedicat şi carierei didactice, lucrând ca profesor coordonator în diferite tabere de creaţie.
Un nou spectacol al Atelierului de teatru-lectură
Spectacol „Fiicele” de Sidonia Drăguşanu marchează şapte ani de când, sub îndrumarea bibliotecarului Dan Iacob, în luna februarie a anului 2009, la Biblioteca Judeţeană „G. T. Kirileanu”, şi-a început activitatea „Atelierul de teatru-lectură pentru vârsta a treia”. În această perioadă au fost montate douăsprezece spectacole, care au acoperit şapte stagiuni teatrale, reprezentaţiile având loc la sediul Bibliotecii Judeţene, precum şi la sediul bibliotecilor orăşeneşti din Bicaz şi Roman, la Centrul Social „Pietricica”, la Colegiul Naţional „Calistrat Hogaş”, la sala „Calistrat Hogaş” a Consiliului Judeţean Neamţ, ori pe scena Caselor de Cultură a Sindicatelor din Piatra Neamţ şi Târgu Neamţ.
De asemenea, trupa a participat şi la Festivalul „Mereu tânăr” de la Craiova (trei ediţii), precum şi la o întâlnire teatrală organizată de Biblioteca „Panait Istrati” din Brăila.
Dincolo de performanţele interpretative la care au ajuns membrii trupei de teatru-lectură „Arlechin”, proiectul a fost gândit şi ca o formă de terapie a sufletului, a psihicului, prin lucrul în echipă, într-o lume în care persoanele de vârsta a treia sunt prea adesea marginalizate, uitate, condamnate să stea zile în şir în casă, în faţa televizorului.
Concursul Naţional „Ion Creangă”
S-a dat startul înscrierilor pentru Concursul Naţional „Ion Creangă” de creaţie literară – POVEŞTI, aflat la cea de a XXIV-a ediţie. Manifestarea este organizată de Muzeul Literaturii Române din Iaşi şi se va desfăşura în perioada 16 – 17 aprilie, la Muzeul „Ion Creangă” (Bojdeuca din Ţicău).
La concurs pot participa scriitori nemţeni de orice vârstă, precum şi autori români de pretutindeni, inclusiv din Republica Moldova şi Ucraina, care nu sunt membri ai Uniunii Scriitorilor.
Festivitatea de premiere va avea loc pe 17 aprilie, juriul acordând următoarele distincţii: Premiul Muzeului Literaturii Române Iaşi; Premiul „Ion Creangă” al Uniunii Scriitorilor din România – filiala Iaşi; Premiul Editurii Muzeelor Literare; Premiul revistei „Dacia literară”; Premiul revistei „Convorbiri literare”; Premiul Bojdeucii „Ion Creangă”; Premiul Studioului de Radio Iaşi; Premiul Teatrului „Luceafărul” Iaşi, precum şi menţiuni la Secţiunea copii.
De asemenea, poveştile premiate la această ediţie vor fi publicate în volumul „Poveştile de la Bojdeucă”, lansat în aprilie 2016.
Anul acesta va vedea lumina tiparului cel de-al XVII-lea volum al „Poveştilor de la Bojdeucă”, incluzând textele autorilor premiaţi la ediţia din anul anterior.
Ritmuri portugheze la Teatrul Tineretului
Teatrul Tineretului a găzduit, pe data de 8 martie, un concert de muzică fado, organizat de Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare”. Protagonistul serii a fost portughezul Ricardo Caria, spectacolul acoperind cele aproape două secole de istorie în care fado-ul a evoluat constant pentru a se adapta ritmului culturii portugheze.
De secole, corăbiile sale au navigat pe tot globul, aducând pe ţărmurile bătrânului continent primele veşti despre diversele culturi necunoscute, dar fascinante din Africa, Asia şi cele două Americi. Cu fiecare corabie care se întorcea, veneau şi cântecele care vorbeau despre pericolele unei astfel de călătorii şi toate minunăţiile noilor lumi explorate, pline de sunete şi ritmuri exotice, dar şi cântece care povesteau despre singurătate, dorul de casă şi fragilitatea omului în faţa stihiilor naturii şi imprevizibilul din destinul omului.
În anii ´20 şi ´30 ai secolului al XIX-lea, noi cântece s-au scris în Lisabona, iar ceea ce urma să devină oglinda identităţii multiculturale a oraşului şi a locuitorilor săi a primit numele de „fado”, acelaşi cuvânt care însemnă „soartă” în limba portugheză.
Întâlnire cu scriitorii botoşăneni
Pe data de 26 februarie, Biblioteca Judeţeană „G. T. Kirileanu” a organizat o nouă întâlnire din seria „Antologia scriitorilor români contemporani”. Invitaţii acestei ediţii au fost scriitorii botoşăneni Gellu Dorian, Nicolae Corlat, Dumitru Necşanu, Vasile Iftime şi Vlad Scutelnicu. Medalioanele critice au fost conturate de scriitorii Adrian G. Romila şi Emil Nicolae, iar acoladele muzicale au fost oferite de Radu Moroşanu (nai), Alberto Pleşcan (saxofon), Constantin Emi Dumitru (acordeon), elevi ai Liceului de Artă „Victor Brauner”, coordonaţi de profesorii Leonid Ceobanu şi Isidor Rusu.
„Prezenţa unei grupări scriitoriceşti de excepţie, cum este cea de la Botoşani, reprezintă un eveniment pentru Biblioteca noastră. Voci poetice distincte, scriitori de o complexitate aparte, remarcată de toată critica literară, scriitorii din Botoşani vor face demonstraţia unei unităţi în diversitate. Între ei, Gellu Dorian, lider incontestabil al grupării, poet, prozator şi eseist, revine cu câteva noutăţi editoriale, între care romanul Cartea de la Uppsala şi volumul de interviuri şi anchete Împotriva uitării” a spus Adrian Alui Gheorghe, coordonatorul proiectului şi moderator al întâlnirii.
Irina NASTASIU