Succesul muncii bibliotecarului şcolar nu este asigurat numai de cunoştinţele şi deprinderile însuşite în instituţiile specializate de învăţământ, ci mai ales de înţelegerea rolului important pe care îl are astăzi în opera de formare a tineretului, de pasiunea şi capacitatea sa de dăruire. Oricât de minuţios ar fi analizată activitatea bibliotecarului, aceasta nu se poate delimita în mod categoric de atribuţiile general educative ce revin şcolii şi întregului personal didactic.
Activitatea bibliotecarului şcolar trebuie să se întrepătrundă cu întreaga acţiune educativă a şcolii şi să devină astfel o componentă a întregului proces instructiv-educativ. De aceea, cunoaşterea aspectelor generale ale programului de educaţie pe care îl înfăptuieşte şcoala, precum şi cunoaşterea problemelor instructiv educative specifice diferitelor activităţi din şcoală constituie adevăratele puncte de pornire ale organizării activităţii bibliotecarului. Munca de organizare a bibliotecii şcolare presupune, pe lângă cunoştinţele de biblioteconomie modernă pe care le posedă fiecare bibliotecar, cunoaşterea aspectelor specifice şcolii în care îşi desfăşoară activitatea biblioteca respectivă şi a principiilor de modernizare a învăţământului actual. Fără îndoială că dintre factorii de bază, care orientează modul de organizare a bibliotecii, nu pot lipsi indicaţiile pe care le cuprind programele şi manualele şcolare, sfatul directorului, al profesorilor de specialitate, al diriginţilor şi învăţătorilor.
Principala menire a bibliotecarului şcolar este de a pune la dispoziţia elevilor informaţia cerută dar şi de a-i îndruma şi de a-i sfătui. În viaţa multor tineri, biblioteca joacă un rol covârşitor. În ea şi-au petrecut anii adolescenţei mii de oameni de cultură şi de ştiinţă. Nicăieri nu se poate forma şi întreţine mai cu efect gustul pentru lectura bună decât în atmosfera îmbietoare la citit a unei biblioteci, oricât de modestă ar fi ea. Rafturile încărcate cu atâtea scrieri din toate domeniile, mesele cu cititorii aplecaţi cu răbdare asupra cărţilor, liniştea abia tulburată de foşnetul filelor întoarse cu multă grijă, totul îmbie la lectură şi la meditaţie.
Crearea unor condiţii bune şi formarea deprinderii de a citi în sala de lectură, au avantajul că trezesc mai mult interes pentru literatură, asigură un climat plăcut, stimulează concentrarea atenţiei şi dau posibilitatea multor elevi să-şi petreacă în mod util o parte din timpul liber. Din comoditate sau dintr-o greşită înţelegere a influenţei educative pe care o are cititul în sala de lectură a bibliotecii, unii bibliotecari preferă să împrumute cărţile numai acasă, fără să acorde cea mai mică atenţie atragerii tinerilor spre sala de lectură. Elevul care vine în sala de lectură a bibliotecii să-şi pregătească lecţiile în linişte şi adesea în condiţii materiale mai bune, în scurtă vreme ajunge să îndrăgească literatura. El se va strădui apoi să-şi termine lecţiile cât mai repede, pentru a avea timp să guste şi câteva pagini de literatură. Sala de lectură ar putea fi considerată un fel de mic laborator de lucru cu cartea, indiferent dacă aceasta este un manual şcolar sau un roman oarecare.
De asemenea, bibliotecarul şcolar în colaborare cu cadrele didactice poate iniţia şi organiza diferite activităţi de promovare a fondului de carte cum ar fi: expoziţii de carte, spectacole cultural – artistice, procese literare, prin care să dezvolte dragostea pentru valorile culturii naţionale, să stimuleze creativitatea şi lucrul în echipă.
De aceea în fiecare an şcolar organizăm, în baza parteneriatului încheiat cu Casa Corpului Didactic Neamţ activităţi deosebite prin care omagiem diferiţi scriitori şi oameni de cultură. În luna februarie 2016 am desfăşurat o activitate intitulată Să descoperim împreună fabula românească, activitate care a constituit pentru elevii coordonaţi de profesor învăţământ primar Bârsan Lucia un bun prilej de a-şi consolida cunoştinţele acumulate la ora de Limba şi literatură română.
Pentru a-i atrage pe copii să participe cu plăcere la această acţiune, am organizat activitatea sub forma unui proces literar „Greierele versus Furnica”, pe care l-am conceput ca o călătorie prin literatura română şi universală. Astfel, copiii au citit şi memorat versurile lui George Coşbuc, Tudor Arghezi, George Topârceanu, Marin Sorescu, Vasile Militaru, Otilia Cazimir, versuri care i-au avut ca protagonişti pe cele două personaje memorabile, greierele şi furnica. Procesul literar a fost derulat într-o manieră modernă cu complet de judecată, procuror, avocaţi, martori şi opinia publică, aducându-se ca probe fabule, poezii cât şi videoclipuri în care apar cele două personaje. Elevii au interpretat cu dezinvoltură şi plăcere rolurile, procurându-şi costumaţii adecvate personajelor, tocmai pentru a crea atmosfera propice unei săli de tribunal. În final, activitatea a avut un deosebit ecou atât în rândul elevilor, cadrelor didactice cât şi părinţilor care i-au vizionat şi i-au felicitat pe micii actori, iar doamna bibliotecar Ana Macovei de la Casa Corpului Didactic Neamţ le-a înmânat diplome.
După douăzeci de ani de muncă în această meserie deosebită, consider că biblioteca şcolii este şi trebuie să fie un organism viu, iar munca unui bibliotecar nu se limitează doar la aceea de a fi un om printre cărţi, ci trebuie să fie a unui mentor care comunică, impunându-şi propria personalitate în zămislirea personalităţii cititorilor săi. Munca noastră nu se poate măsura şi nu se poate oglindi doar prin date statistice, ci prin dragostea pentru carte pusă pe aceeaşi balanţă cu dragostea pentru oameni.
Bibliotecar Liliana DARIE – Şcoala Gimnazială „Elena Cuza”, Piatra-Neamţ