Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, la 19 februarie 2013 (cu 312 voturi pentru, două împotrivă şi cinci abţineri), un proiect de lege, prin care se instituia ziua de 31 august ca „Ziua limbii române’“. Legea a fost promulgată de preşedintele Traian Băsescu la 13 martie 2013 şi publicată în Monitorul Oficial la 19 martie 2013. Astfel, în România, în ultima zi de august Ziua Limbii Române ar trebui să fie sărbătorită de autorităţile publice din România şi de reprezentanţele diplomatice din străinătate, inclusiv de Institutele Culturale ale României sau alte instituţii româneşti din afara ţării.
În Republica Moldova, Ziua Limbii Române se sărbătoreşte începând cu 31 august 1989, dată la care a fost legiferată trecerea la scrierea cu grafie latină. Potrivit deciziei din ziua de 5 decembrie 2013 a Curţii Constituţionale a Republicii Moldova, limba română este limba de stat în stânga Prutului. Curtea Constituţională a decis că textul din Declaraţia de Independenţă prevalează textului din Constituţie, ceea ce înseamnă că limba vorbită în Republica Moldova este româna, nu cea menţionată în Constituţie – „ moldovenească”.
De câţiva ani buni, Chişinăul şi Bucureştiul marchează simultan această sărbătoare.
Anul acesta, la Bucureşti, sub Cupola de Sticlă a Bibliotecii Academiei au fost expuse patru dintre cele mai vechi manuscrise ce conţin cele mai vechi texte româneşti: „Psaltirea Hurmuzachi”, „Psaltirea Scheiană”, „Codicele Voroneţean” şi „Psaltirea Voroneţeană”. În afară de acest eveniment, Muzeul Naţional al Literaturii Române a organizat o dezbatere intitulată „1918-2018 – Limba română. Un veac din eternitate”, eveniment însoţit de un grăitor moment muzical.
În Chişinău, în cadrul unei manifestări organizată în colaborare cu Academia de Ştiinţe a Moldovei, acad. Eugen Simion, preşedintele Secţiei de literatură şi filologie a Academiei Române a susţinut prelegerea intitulată „Cultura naţională şi provocările globalizării” .
La Piatra-Neamţ încă nu s-a auzit de această sărbătoare.
Red.