Zilele „Ion Creangă”
Consiliul Judeţean Neamţ şi Complexul Muzeal Judeţean Neamţ au organizat, în perioada 11-12 decembrie, cea de-a 46-a ediţie a Zilelor „Ion Creangă”, manifestare ocazionată de împlinirea a 126 de ani de la trecerea în veşnicie a marelui povestitor humuleştean.
Deschiderea oficială a evenimentului a avut loc vineri, 11 decembrie, la Muzeul Memorial „Ion Creangă” din Humuleşti, fiind urmată de un program artistic susţinut de şcolile din Târgu Neamţ şi împrejurimi.
Tot vineri, Muzeul de Istorie şi Etnografie Târgu Neamţ a organizat vernisajul expoziţiei temporare „Un istoric al Muzeului Memorial «Ion Creangă» din Humuleşti” şi simpozionul „Creangă în contemporaneitatea lui şi a noastră”, eveniment ce s-a bucurat de participarea scriitorilor Constantin Parascan, Ion Muscalu, Cristian Livescu şi a bibliotecarei Lidia Richter.
Ziua s-a încheiat cu prezentarea volumelor: George Călinescu – „Ion Creangă. Viaţa şi opera”, carte apărută anul acesta la Editura Crigarux din Piatra Neamţ (ediţie critică de Cristian Livescu); Constantin Parascan – „Nume de persoane de pe valea Tazlăului Sărat (Bacău) – din cele mai vechi timpuri şi până azi”, Editura Pamfilius, Iaşi, 2015 şi „Doctorul şi iconomul casnic”, ediţie îngrijită de I. Muscalu şi C. Parascan, Editura Danaster, Iaşi, 2015.
Sâmbătă, 12 decembrie, a avut loc, la Biserica „Sf. Nicolae” din Humuleşti, slujba de pomenire a scriitorului Ion Creangă şi a familiei sale.
Concertul cvartetului „VOCES”
Iubitorii de muzică de cameră au putut admira, pe data de 26 noiembrie, renumitul cvartet de coarde „VOCES”, care a deschis cea de-a XXV-a ediţie a Concursului de Interpretare Muzicală „Emanuel Elenescu”. Cvartetul „VOCES” a luat fiinţă în anul 1973, instrumentiştii perfecţionându-se în ţară şi în străinătate (Italia, Ungaria, Israel, Germania etc.), sub îndrumarea unor mari artişti reprezentativi pentru viaţa muzicală camerală internaţională. Între anii 1981- 1983, „VOCES”-ul a frecventat cursurile de măiestrie susţinute de celebrul cvartet AMADEUS, la Academia din Köln. Premiile obţinute la concursurile de la Colmar (Franţa, 1974), Bordeaux (Franţa, 1976) şi „Karl Klinger” (Hannover, Germania, 1979) au confirmat valoarea internaţională a ansamblului. Integralele Mozart, Beethoven, Schubert, Brahms, ca şi repertoriul divers şi variat, discografia bogată şi consistenta listă de lucrări româneşti unde, la loc de frunte, se situează prima integrală a creaţiei camerale enesciene, fac din „VOCES” un moment de referinţă în viaţa muzicală românească şi internaţională.
Muzicienii sunt oaspeţii celor mai mari festivaluri muzicale din lume, sunt membri de onoare ai Academiei de muzică din Würzburg (Germania), ai Academiei de Muzică din Cluj şi ai Orchestrei de cameră din Kerkrade (Olanda).
Cvartetul înseamnă astăzi: Bujor Prelipcean – vioara I, Vlad Hrubaru – vioara a II-a, Constantin Stanciu – violă, Dan Prelipcean – violoncel şi este parte componentă a Societăţii Române de Radiodifuziune.
Salonul Naţional de Artă Naivă
Cele mai importante nume ale artei naive din România s-au reunit, în perioada 16 – 20 noiembrie, la Piatra-Neamţ, în cadrul celei de-a II-a ediţii a Salonului Naţional de Artă Naivă, manifestare organizată de Consiliul Judeţean Neamţ şi Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare”. Coorganizatori ai evenimentului au fost Revista „Galeria Naivă” din Iaşi şi Camera de Comerţ şi Industrie Neamţ.
Vernisajul expoziţiei Salonului Naţional de Artă Naivă a avut loc luni, 16 noiembrie, la Pavilionul Expoziţional Municipal din Bulevardul Republicii. Prezentarea artiştilor, precum şi aprecieri ale lucrărilor expuse au fost făcute de criticului de artă Emil Nicolae.
Sub denumirea de „artă naivă” se descrie fenomenul apariţiei, la sfârşitul secolului al XIX-lea şi continuând în secolul al XX-lea, a unor creaţii aparţinând unor persoane care nu au frecventat şcoli de artă, ci au ajuns să-şi constituie, pe cont propriu, atât viziunea, cât şi mijloacele de exprimare plastică. Aceşti artişti mai sunt încadraţi în diverse categorii ca „pictori populari”, „primitivi moderni” sau „artă instinctuală”.
Evocare Nicolae Labiş
Poetul Nicolae Labiş a fost sărbătorit pe data de 4 decembrie, la Biblioteca Judeţeană „G. T. Kirileanu”, cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la naşterea sa. La Sala „Cupola” a Bibliotecii Judeţene a avut loc o manifestare cultural-artistică, deschisă cu expoziţia de pictură „Nobleţe şi culoare”, semnată de artistul plastic Mircea Răzvan Ciacâru, cel care a primit titlul de „pictorul anului 2015” al Filialei Neamţ a UAP din România.
Manifestarea s-a bucurat de participarea extraordinară a profesoarei Margareta Labiş, sora poetului, care a venit în faţa publicului cu mărturii emoţionate şi confesiuni ce garantează că Nicolae Labiş este tot mai aproape de cei care-i iubesc poezia şi spiritul.
„Poezia picturală a lui Nicolae Labiş şi pictura cu accente poetice a lui Mircea Ciacâru se reunesc într-o ipostază sincretică, o provocare pentru publicul din Neamţ. Prezenţa Margaretei Labiş, martor al vieţii şi al postumităţii lui Nicolae Labiş, garantează o evocare memorabilă a celui care a rămas simbolul poetului atins de geniu şi veşnic tânăr din literatura română”, a spus Adrian Alui Gheorghe, iniţiator şi coordonator al evenimentului.
Evocarea poetului Nicolae Labiş a fost ilustrată cu un recital de versuri susţinut de actorii Ecaterina Hâţu şi Răzvan Bănuţ de la Teatrul Tineretului din Piatra-Neamţ, dar şi cu o incursiune în epoca poetului „Primelor iubiri”, avându-l ca ghid pe Emil Nicolae.
Târgul de Moş Nicolae
+foto: targ de Sf N.jpg
In dorinţa de a împleti tradiţia populară străveche din prag de sărbători de iarnă cu modernismul lumii contemporane şi nevoia de a oferi cadouri, Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” şi Camera de Comerţ şi Industrie Neamţ au organizat, în perioada 4 – 6 decembrie, Târgul de Moş Nicolae, la Pavilionul Expoziţional Municipal.
Târgul s-a bucurat de participarea unor meşteri populari renumiţi pe plan naţional, iar în penultima zi a manifestării vizitatorii au putut admira şi cele mai noi creaţii ale claselor de meşteşuguri ale Şcolii Populare de Arte. Este vorba despre clasele externe, respectiv cele de ţesut-cusut de la Vânători-Neamţ (coordonată de prof. Elena Petrariu), de împletituri fibre vegetale – nuiele de la Vânători-Neamţ (coordonată de meşterul popular Stelian Boboc), de ţesut-cusut de la Pipirig, (coordonată de meşterul popular Rodica Ciocârtău), de împletituri fibre vegetale – pănuşi de la Horia (coordonator Carmen-Lenuţa Mititelu), de prelucrare a lemnului de la Negreşti (coordonator Ioan Bobric), de confecţionat măşti şi împletituri sfoară de la Ştefan cel Mare (coordonatori Elena şi Vasile Ciocârlan), de ţesut-cusut de la Gherăeşti (coordonată de meşterul popular Maria Bereşoaie) şi de clasa de artă decorativă a Şcolii Populare de Arte Piatra-Neamţ (coordonator Mădălina Mariuţac).
Concursul FOTO(ETNO)GRAFIA şi-a desemnat câştigătorii
Câştigătorii celei de-a III-a ediţii a Concursului FOTO(ETNO)GRAFIA au fost premiaţi, la sfârşitul lunii noiembrie, la Pavilionul Expoziţional Municipal, în cadrul unei festivităţi prezidate de Carmen Nastasă, directoarea Centrului pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” şi Constantin Iacoban, preşedintele Consiliului Judeţean Neamţ.
La secţiunea „Fotografii de arhivă” s-au evidenţiat Daniela Manolache (premiul I), Claudia Bizu (premiul II), Mihaela Gherghelescu (premiul III) şi Elena Morozan (menţiune). Secţiunea „Satul de altădată” i-a avut ca premianţi pe Ştefan Lucian Boboc (premiul I), Verginia Ursache (premiul II), Daniela Ursu (premiul III) şi Lucian Andrei (menţiune). Nu în ultimul rând, la secţiunea „Tradiţii” au primit premii Gabriela Pruteanu (premiul I), Ovidiu Slătineanu (premiul II), Ileana Hobincă (premiul III) şi Paula Andrei (menţiune).
Reamintim că secţiunea „Satul de altădată” a fost consacrată arhitecturii tradiţionale (locuinţe, lăcaşuri de cult, şcoli etc., inclusiv elemente de detaliu ale arhitecturii tradiţionale), secţiunea „Tradiţii” a vizat revigorarea obiceiurilor, costumelor populare, meşteşugurilor, ocupaţiilor, industriei săteşti, mijloacelor de transport tradiţionale, aspectelor reprezentative din existenţa comunităţilor rurale, în timp ce secţiunea „Fotografii de altădată” a cuprins materiale-document păstrate în colecţii particulare, oglindind oricare dintre elementele prezente la secţiunile anterioare.
De la nostalgia culorii, la desprinderea formei
La jumătatea lunii noiembrie, la Galeriile de artă „Lascăr Vorel”, a avut loc vernisajul expoziţiei de pictură şi sculptură intitulată „De la nostalgia culorii, la desprinderea formei”, semnată de artiştii Ofelia Huţul şi Cosmin Iaţeşen. Evenimentul a fost organizat de Filialele Piatra-Neamţ şi Iaşi a Uniunii Artiştilor Plastici din România şi Complexul Muzeal Judeţean Neamţ, fiind prezentat de criticul de artă Lucian Strochi şi de Ştefan Potop, preşedintele U.A.P.R., Filiala Piatra-Neamţ.
Ofelia Huţul este licenţiată a Academiei de Arte Plastice, Decorative şi Design „G. Enescu” din Iaşi. Este membru titular al Uniunii Artiştilor Plastici din România, Filiala Iaşi, membru în Cenaclul „I. Ţuculescu” din Bucureşti şi redactor la revista „Delta XXI”. Artista este şi fondatorul şi managerul Concursului Internaţional „Eminesciana” şi a Festivalului Internaţional „A.R.T.E.”.
Despre Cosmin Iaşeţen, criticul de artă Valentin Ciucă spunea: „Tânărul artist, discipol al Maestrului Dan Covătaru, specializat la Salmanca unde a onorat o bursă, are o formă de vitalitate stenică ce nu exclude emotivitatea. Ca personaj, pare departe de fermitatea specifică sculptorilor, cei care se confruntă cu duritatea materiei, dar şi cu fragilitatea ideilor. Are structura unui pasional care nu uită nici de timiditate, aceste contrarii fiind, de fapt, explicabile prin ataşamentul ireversibil pentru artă şi nevoia de graţie a ideilor”.
Tradiţia şezătorilor, revigorată la Tupilaţi
Muzeul sătesc Tupilaţi va organiza săptămânal, pe toată perioada de iarnă, şezători în amintirea vremurilor de altădată. Gospodarii satului vor păşi pragul muzeului şi vor depăna amintiri, vor spune glume, proverbe şi ghicitori. Gospodinele se vor aşeza lângă vârtelniţă, vor ţese, vor toarce, vor împleti, iar la finalul şezătorii, după un pahar de ţuică fiartă şi o plăcintă moldovenească, se vor prinde în joc.
„Scopul organizării acestor şezători este acela de a atrage cât mai mulţi săteni spre noul lăcaş de cultură din Tupilaţi. Nu se poate realiza acest lucru într-un mod mai plăcut decât prin reconstituirea şezătorii de demult, care reprezenta cea mai frumoasă dintre tradiţiile de la ţară. Încercăm întoarcerea spre frumuseţea acestor şezători, încercăm să le păstrăm şi să le ducem mai departe”, ne-a spus bibliotecarul Ronică Leonte, directorul Centrului Cultural Tupilaţi.
Costumele populare găsite prin lăzile de zestre ale satului vor accentua farmecul şezătorilor. În fiecare seară, gazdă va fi o familie de gospodari din comună care va pregăti bucate tradiţionale româneşti pentru toţi participanţii. Şezătorile fac parte dintr-o serie de manifestări dedicate datinilor strămoşeşti, organizate anul acesta în cadrul muzeului sătesc.
„Toţi cei care doresc să participe la activităţile noastre sunt bineveniţi. Doar aşa putem duce mai departe tradiţiile locale, făcând totodată şi nopţile de iarnă mai scurte”, a adăugat Ronică Leonte.
Expoziţia „Mineralia”, la Muzeul de Istorie şi Arheologie
La sfârşitul lunii noiembrie, a avut loc, la sediul Muzeului de Istorie şi Arheologie din Piatra-Neamţ, cea de-a V-a ediţie a expoziţiei „Mineralia”, dedicată cristalelor, podoabelor şi bijuteriilor din pietre preţioase. Eveniment cu tradiţie pentru oraşul nostru, „Mineralia” reprezintă o expoziţie „strălucitoare”, reunind obiecte şi bijuterii având toate un numitor comun: piatra. Au fost expuse cristale, minerale, fosile sau geme, toate în stare naturală, obiecte decorative din piatră şlefuită, eşantioane de colecţie, bijuterii din coral, perle sau chihlimbar, podoabe şi bijuterii confecţionate în întregime din pietre semipreţioase (ametist, calcedonie, agat, jad, lapis, malachit, turmalină, turcoaz) sau preţioase (rubin, smarald, safir, diamant).
Între „vedetele” expoziţiei s-au numărat ametistul, agatul, chihlimbarul, calcedonia, fluorina, lapisul, malachitul, opalul, smaraldul, rubinul sau turmalina, toate purtând girul autenticităţii.
Început în anul 2009, proiectul Mineralia a debutat sub forma unei colaborări între grupul Mineralia de colecţionari amatori şi profesionişti, coordonat de geologul Andrei Gorduza, şi Muzeul de Artă Cluj-Napoca.
Irina NASTASIU