Revistele şcolare. Exemple de bună practică (III)

Şcoala este chemată să desăvârşească idealul educaţional al tânărului de azi; or, ce altceva presupune acest ţel complex, decât formarea şi dezvoltarea unei personalităţi acordate la nevoile societăţii contemporane?

Aşadar, şcolii îi revine cea mai mare parte de responsabilitate în formarea copiilor, adolescenţilor şi tinerilor. Activităţile extracurriculare şi cele incluse în curriculumul la decizia şcolii au un rol, deseori, hotărâtor în acest sens. Revistele şcolare, bunăoară, sunt un izvor nesecat de posibilităţi de configurare a acestui ţel.

Pentru a evidenţia mai bine rolul curriculumului la decizia şcolii şi al unor discipline opţionale precum jurnalistica şcolară, vom arăta pe scurt care este poziţia jurnalisticii şcolare în cadrul procesului de învăţământ. Mai exact, felul în care documente curri­culare de tot felul pun în valoare această disciplină în învăţământul liceal filologic. Suntem de părere că nu există liceu în care să funcţioneze clase cu profil filologic şi care să nu editeze o revistă şcolară. De regulă, aceasta acoperă sfere de interes multiple şi diverse, atât în mediul liceal, cât şi în cel gimnazial. În plus, prin materializarea unui exces de zel resimţit de unii dascăli de învăţământ primar, paginile acestor publicaţii găzduiesc, câteodată, şi creaţii ale elevilor din aşa-numitele clase mici. Desigur, nu ne rămâne decât să apreciem astfel de iniţiative, chiar dacă nu sunt incluse în sistemul de reguli impuse prin metodologii şi regulamente specifice.

Privind dintr-o altă perspectivă, apreciem că jurnalismul este un segment al curriculumului specializat – poate cel mai important pentru absolventul de profil filologic sau vocaţional-pedagogic. Motivul este unul intuitiv: jurnalismul şcolar urmăreşte, pe de o parte, aprofundarea obiectivelor de referinţă şi a competenţelor specifice din curriculumul-nucleu prin noi unităţi de conţinut; pe de altă parte, presupune, realizarea acestora şi învăţarea conţinuturilor obligatorii din programa disciplinei prin diversificarea activităţilor de învăţare. Acest curriculum nou este elaborat de şcoală: şcoala proiectează şi construieşte în zona trans- şi interdisciplinară, iar opţionalul – ca disciplină nouă – introduce obiecte de studiu sau teme noi, care nu se regăsesc în programele din trunchiul comun, făcând, astfel, diferenţierea pe categorii de cunoştinţe, deprinderi, aptitudini.

În ceea ce priveşte conţinuturile de învăţare din jurnalismul şcolar (văzut ca o disciplină nouă), acestea pot fi incluse în mai multe tipuri de curriculum pe care le acceptă astăzi didactica modernă; astfel, identificăm tipuri de conţinut precum: explicit, implicit, informal, ascuns, absent, virtual, retoric, operaţional, acceptat, predat de suport, testat, învăţat ş. a.

Experienţa didactică vastă şi complexă ne susţine aprecierea că programele şcolare realizate în liceele nemţene includ următoarele tipuri de conţinut: istoria jurnalisticii, metode şi tehnici de colectare a informaţiilor, libertatea de exprimare şi dreptul la informaţie, drepturi şi responsabilităţi ale jurnaliştilor, tehnici fundamentale de redactare, cum se face o revistă şcolară etc.

Din punct de vedere al jurnalisticii şcolare de la gimnaziu, ilustrăm aceste afirmaţii, pornind de la aprecierile formulate de către Elena Voinia, profesor de limba şi literatura română la Şcoala Gimnazială Dumbrava – Timişeşti, unul dintre coordona­torii revistei care apare aici:

Revista „Pagina copilăriei” a apărut în luna ianuarie a anului 2014 din dorinţa de a promova reuşitele elevilor şi ale cadrelor didactice, deopotrivă. Aceasta este un caleidoscop ce reuneşte între paginile sale esenţele vieţii şcolare: emoţii, evenimente, schimb de generaţii, bucuria fiecărei zile.

Înainte de anul 2020, revista se publica semestrial, iar în ultima perioadă se editează doar un număr pe an. Structural, publicaţia noastră are două secţiuni: „Glasul copilăriei” şi „Excelenţa Sa, Dascălul”, parte rezervată articolelor şi exemplelor de bună practică.

Publicaţia înseamnă un pas prin care se înnoieşte forma de exprimare cultural-artistică; este şi un îndrumar ce reuneşte aspecte de inovare didactică; revista este, în acelaşi timp, un produs al parteneriatului şcoală-comunitate, deoarece am beneficiat şi de susţinerea părinţilor şi a reprezentanţilor autorităţilor locale.

Aceasta surprinde activităţile elevilor noştri, rezultatele şcolare, participarea la viaţa comunităţii şi găzduieşte „o pagină a gândurilor libere”, a exprimării artistice, într-o diversitate de forme. Ima­ginaţia, creativitatea şi bucuria de a se exprima sunt calităţi pe care le valorificăm în scopul întăririi stimei de sine, al exersării comportamentelor civice şi a civilităţii. Publicaţia noastră a ajuns astăzi la numărul 12. Implicarea celor care au coordonat revista a fost răsplătită şi prin distincţiile obţinute la Concursul judeţean de jurnalism şi reviste şcolare: premiul al III-lea, în anul 2018, şi premiul al II-lea, în anul 2019.

Realizatorii revistei sunt oamenii şcolii!

Punem punct aici mini-serialului despre evoluţia revistelor şcolare şi exemplificării de bune practici în acest domeniu, cu aprecierea că jurnalistica şcolară devine – din ce în ce mai vizibil – unul dintre stâlpii de susţinere ai învăţării de limba română.

Prof. dr. Gheorghe BRÂNZEI