Pe 18 iulie 2024, la sediul Muzeului de Istorie Roman (Casa Fălcoianu), a avut loc simpozionul Istorie, artă şi memorie în vechi cărţi poştale ilustrate.
În program au fost incluse comunicările: Vizite regale în Garnizoana Roman ilustrate în cărţi poştale (autor: istoric militar Sorin Grumuş, Asociaţia Cultural – Ştiinţifică Urbana), Emil Prato şi cărţile poştale din colecţia Teţcani (autor: muzeograf Iulian Bucur, Complexul Muzeal Judeţean „Iulian Antonescu”, Bacău), Turnul-clopotniţă al Bisericii Domneşti „Sf. Ioan” din Piatra-Neamţ ilustrat în cărţi poştale (autor: Viorel Nicolau, colecţionar, Piatra-Neamţ), Biserica şi comunitatea Văleni ilustrate în cărţi poştale (autor: Preot George Ouatu, Parohia Văleni) şi Cărţi poştale muzicale din Romanul interbelic (autor: Prof. dr. Ovidiu Trifan, Preşedinte Asociaţia Cultural – Ştiinţifică Urbana).
Simpozionul s-a desfăşurat în contextul deschiderii expoziţiei temporare cu aceeaşi temă. Prezentarea activităţii a fost făcută de dl. Adrian Ciobanu, Şef Secţie Muzeală IV-Roman a Complexului Muzeal Naţional Neamţ, iar prezentarea expoziţiei, de muzeograf Iulia Cristina Lazăr, Muzeul de Istorie Roman – Complexul Muzeal Naţional Neamţ.
Expoziţia „Istorie, artă şi memorie în vechi cărţi poştale ilustrate” propune o incursiune în spaţiu şi timp (sfârşitul secolului al XVIII-lea – mijlocul secolului XX), prin intermediul a 180 piese de cartofilie (româneşti şi străine) din patrimoniul Muzeului de Istorie Roman – Complexul Muzeal Naţional Neamţ.
Cărţile poştale ilustrate expuse, româneşti şi străine, provin de la câţiva romaşcani al căror interes pentru istorie este unanim cunoscut: doctor Epifanie Cozarescu, profesor Nicolae Grigore Steţcu, profesor Mihai Andone, arheolog dr. Vasile Ursachi ş. a. Cea mai veche carte poştală ilustrată românească expusă aici a fost circulată în anul 1897. Cărţile poştale ilustrate prezintă interes atât în lumea colecţionarilor, cât şi în zona de cercetare muzeistică. Sunt „ferestre” către trecut, prin ceea ce prezintă în perspectivă vizuală – locuri, oameni, evenimente. Astfel, conturează o memorie identitară, individuală şi colectivă. Funcţiunea iniţială era aceea de mijloc, rapid şi succint, de comunicare. Prin măiestria fotografilor s-a dat un plus de valoare şi de savoare aspectelor imortalizate, transformându-le în artă. Expoziţia a rămas deschisă spre vizitare până la 12 septembrie 2024.
Organizatori: Consiliul Judeţean Neamţ, Complexul Muzeal Naţional Neamţ – Muzeul de Istorie Roman, Asociaţia Cultural-Ştiinţifică Urbana.
Curator de expoziţie şi responsabil de activitate: muzeograf Iulia Cristina Lazăr.
Red.