Numai în România, cînd se vorbeşte despre „bac”, e folosit verbul “a lua”. În Occidentul opulent, la modă sunt noţiunile “absolvire” sau „promovare”. Numai la noi, românii, după fiecare “bac” se scot bancuri. Pilde?
Examen de „bac”. Profu conduce ostilităţile. Întrebare de nota zece: “Cum mă numesc eu? Toţi tac chitic. Întrebare de opt: “Ce culoare are manualul?” linişte profundă. Întrebare de cinci: “La ce obiect daţi examen?” Din ultimele rînduri se aude: “Vrea să ne pice porcul!”.
Ion către vecinul său: “Nae, ştiu că fiică ta face vidiochart . Ha, ha, ha!”
Vecinul: “Unde mă? O omor…”
Ion: “La bacalaoriat!”
Examen oral la română. După ce candidatul e tufă de Veneţia, proful îi spune:
“Nota pe care ţi-o pot acorda începe cu P. Ştii care e?”
“Pinci, dom’ profesor! Pinci!”
Contestaţie la “bac”.
“Dom’ profesor, de ce mi-aţi pus patru?”
“Două puncte sunt din oficiu, un punct pentru că aţi venit la examen, iar ultimul deoarece v-aţi scremut puţin!”
“Nu aţi putea să-mi daţi un punct şi pentru că plec de la examen?”
Examen oral. Proful întreabă:
“Măcar ştii ce e aia examen?”
“Da, e atunci cînd doi oameni inteligenţi vorbesc între ei”
“Şi dacă unul din ei este idiot?”
“Celălalt nu ia „bac-ul”
O victimă intră în sala de examen. Pune pe masa comisiei de evaluare o sticlă de whisky. Preşedintele zice. “Satisfăcător!” Candidatul plusează cu o cutie de ciocolată. P: “Bine!”. Liceanul arată un stilou de aur. P: “Excelent!” şi pune nota. Mulţumit, candidatul strînge toate darurile de pe masă precizînd: “Acum vă rog să mă scuzaţi dar am examen şi la fizică”. Şi dus a fost.
Examen oral, română.
Viorel conjugă verbul „a merge”.
„Eu merg, tu mergi, el merge”
Examinatorul. „Mai repede”
„Eu fug, tu fugi, el fuge!”
În faţa liceului unde se dădea ” bac-ul, un ţăran cu un viţel de funie. Un prof întreabă:
„Ce faci bade, cu dobitocul ăsta la liceu?”
„Apoi, dom’ profesor dobitocu-i înăuntru la examen. Viţelul nu-i decît pila”.
Culese de Dumitru RUSU
