● 28 septembrie 1924, punerea pietrei de temelie
Astăzi, 28 septembrie, anul Mântuirii, 1924… pusu-s-a temelie în oraşul Bălţi a bisericii catedrale episcopale, cu hramul Sfinţilor împăraţi şi-n tocmai cu apostolii Constantin şi Elena, faţă fiind la acest însemnat act Alteţa sa Regală Principele Carol, moştenitorul Tronului, şi înaltpreasfinţitul mitropolit primat, dr. Miron Cristea, înconjurat de membrii Sfântului Sinod, înaltul guvern al Ţării, cu numeroşi reprezentanţi ai parlamentului, fruntaşii oraşului şi mult cler şi popor. Se ridică acest sfânt lăcaş, prin osârdia preasfinţitului Visarion Puiu, (…) să fie loc de închinare norodului creştinesc şi podoabă acestui oraş…
Act de fondaţie, semnat după solemnitatea punerii pietrei temeliei
Construcţie monumentală din prima jumătate a secolului XX, lăcaş sfânt de închinăciune, Catedrala Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena din Bălţi are statut de monument istoric şi arhitectural. Ridicată între anii 1924 şi 1934 prin truda episcopului Visarion Puiu, în prezent este biserică catedrală a Eparhiei de Bălţi şi Făleşti, subordonată Patriarhiei Moscovei. A fost construită într-un stil neoromânesc, apărut la începutul secolului al XIX- lea în România, datorită arhitecţilor români care şi-au făcut studiile în Franţa. Stilul a fost numit şi „al lui Ştefan cel Mare”, reprezentând un amalgam din Art Nouveau cu elemente arhitecturale şi decorative bizantine, occidentale şi naţionale.
Catedrala episcopală cu hramul Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena a fost ridicată în timpul lui Visarion Puiu, primul episcop al reînviatei Eparhii a Hotinului (martie 1923). Instalarea noii episcopii necesita inaugurarea unei catedrale monumentale, a unei reşedinţe, a altor biserici şi clădiri cu destinaţii bisericeşti. În acest sens, a fost aprobată (prin Decretul regal nr. 315 din 31 ianuarie 1924) cedarea pe veci către Episcopia Hotinului a terenului, cu suprafaţa de 7.595 m2, situat la intersecţia străzilor Regele Ferdinand şi General Berthelot (actualmente, străzile Independenţei şi 31 August 1989).
Autorităţile locale au constituit (octombrie 1923) un comitet pentru construcţia catedralei şi, analizând proiectul arhitectului A. Gabrielescu de la Comisia Monumentelor Istorice din Bucureşti, l-au considerat cel mai reuşit. La 23 aprilie/6 mai 1924 au fost prezentate schiţele viitoarei catedrale, examinate ulterior de arhitectul P. Antonescu din Bucureşti şi de arhitecţii din cadrul Ministerului Cultelor. Pentru începerea lucrărilor, Ministerul Cultelor a alocat 2.500 de mii de lei, dar, din cauza dificultăţilor financiare (a crizei mondiale), restul cheltuielilor au fost suportate de clerul din Eparhia Hotinului. Au mai fost adunate donaţii de la corpul magistraţilor (12 mii de lei) şi al ofiţerilor români din Divizia 14 din Bălţi (40 de mii de lei), sume utilizate pentru achiziţionarea de veşminte arhiereşti şi obiecte religioase.
La 28 septembrie 1924 a avut loc punerea pietrei de temelie a catedralei episcopale, eveniment la care au fost prezenţi Principele Carol, moştenitorul tronului, şi Mitropolitul Primat al Bisericii Ortodoxe Române, Miron Cristea, Patriarhul Ierusalimului Damianos, însoţit de Dositei, Mitropolit de Sevastia, Ion Inculeţ, ministru al Basarabiei din acea perioadă.
Catedrala este construită sub formă de treflă, cu pridvor înconjurat de coloane la intrare. Deasupra intrării şi a pronaosului, sub turlă, pe cele trei laturi, există un cerdac cu coloane, care creează între ele o boltă artistic lucrată. Turla principală de 46 metri se înalţă în armonie cu celelalte componente ale catedralei. De la poalele turlei principale se desfăşoară în lateral, în formă de cascade, mai multe bolţi lipite succesiv de zidăria principală a catedralei.
Are un pridvor larg, cu o clopotniţă formată dintr-o colonadă în stil brâncovenesc. Lăcaşul este acoperit în întregime cu plăci de aramă şi reprezintă o îmbinare între stilul românesc cu influenţe brâncoveneşti şi stilul neobizantin, întâlnit la majoritatea bisericilor din Balcani.
Intrarea în biserică se face prin intermediul unui pridvor deschis, în două niveluri, marcate de arcade semicirculare, sprijinite pe coloane, ce imită forma împletită. Volumul principal al edificiului – naosul – poartă deasupra un tambur cu o cupolă semicirculară masivă. Părţile laterale ale faţadelor sunt marcate de două porticuri cu coloane. Absida altarului este semicirculară. În interior (pot asista la slujbe peste o mie de credincioşi) se disting coloanele ce sprijină cupola centrală şi arcurile bolţilor, toate executate în beton armat. Catapeteasma este lucrată în lemn de stejar şi sculptată cu ornamente de struguri şi foi de viţă-de-vie. Pictura în frescă a fost efectuată în tonuri luminoase, în mai multe etape, respectându-se stilul clasic bizantin, utilizat şi în cazul bisericilor greceşti de la Sfântul Munte Athos.
Iluminarea Catedralei este electrică, dar, pe lângă becurile din candelabre, mai sunt şi cele ascunse în cornişe. Crucea de deasupra turlei principale este şi ea iluminată electric, fiind observată noaptea de la distanţă.
În faţa Catedralei a fost ridicat un baptisteriu, asemănător celui de la Curtea de Argeş.
Construcţia s-a finalizat în anul 1934, iar sfinţirea, cu tot fastul cuvenit de la 14 octombrie 1934, a fost amânată pentru duminică, 2 iunie 1935.
Episcopul Visarion i-a invitat la ceremonia sfinţirii pe Regele Carol al II-lea împreună cu Marele Voievod Mihai, pe înalţi reprezentanţi ai bisericilor ortodoxe surori.
Pentru munca rodnică depusă pe teren bisericesc şi naţional, Visarion Puiu a fost decorat cu cordonul de „Mare Cruce” al Ordinului „Coroanei României”. Au fost decoraţi şi delegaţii bisericilor ortodoxe din străinătate participanţi la această sărbătoare.
Proiectarea şi construcţia Catedralei Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena din Bălţi a decurs zece ani, schimbându-se periodic inginerii şi arhitecţii, dar păstrându-se aceeaşi stilistică a arhitecturii bisericii şi baptisteriului.
Pe timpul sovietic, edificiul catedralei a fost folosit ca depozit, iar din 1961 aici îşi avea sediul Muzeul de Istorie şi Etnografie. Astfel, unele obiecte preţioase, de valoare spirituală şi istorică au fost pierdute. În anii 1990 clădirea a fost „retrocedată”. Pictura interioară a fost restaurată şi completată (2002-2004) sub coordonarea egumenului A. Berega. Catedrala a fost repictată în anul 2019, sub îndrumarea episcopului de Bălţi şi Făleşti, Marchel Mihăescu.
La 15 iunie 2013 a fost aprobată instalarea bustului lui Visarion Puiu în curtea catedralei. Bustul a fost sculptat de S. Radu la Bucureşti, turnat în bronz la Chişinău şi a fost dezvelit la 11 august 2015, în prezenţa autorităţilor din Bălţi, a stareţului mănăstirii Neamţ, a părintelui Benedict Sauciuc, preşedintele Asociaţiei din România „Visarion Puiu”. (N. R. Preluare după – Calendar Naţional 2024, Biblioteca Republicii Moldova – Chişinău, 2023)
Elena HARCONIŢA