Rememorări nemțene – luna septembrie

■ 7/1850 – n. Constantin I. Istrati, la Roman (d. 29. 01. 1918, Paris), profesor universitar, doctor în medicină (1877) şi în chimie (1885), membru (1899) şi preşedinte al Academiei Române (1916-1918). A urmat Şcoala de Medicină Bucureşti şi scrie lucrarea „Locuinţa ţăranului român”. Specializare în Franţa (1879), profesor la Facultatea de Medicină Bucureşti şi la Facultatea de Chimie Organică. A înfiinţat Societatea Română de Ştiinţe (1890) şi a editat primul număr al Buletinului acesteia (1892). Autor al biografiilor: Carol Davilla, Ion Ghica, Gheorghe Asachi, Theodor Aman. A colecţionat documente istorice (Ştefan cel Mare, Alexandru cel Bun, Petru Rareş, Revoluţia din 1848, Unirea de la 1859). A fost deputat, senator, primar al Capitalei, ministru în mai multe domenii.

■ 7/8?/1919 – n. Tereza Gogu-Ungureanu, la Piatra-Neamţ (d. 2008, Piatra-Neamţ), profesoară, artist plastic, absolventă a Academiei de Arte Frumoase, Iaşi. A debutat la „Saloanele Moldovei”. Iaşi (1941) – Premiul pentru acuarela „Victorie” şi portretul „Moşul”. A expus, în acelaşi cadru, până în 1943. Prima expoziţie personală, la Piatra-Neamţ (1950), urmată de alte 30. Profesoară, la Roznov, Casa Pionierilor din Piatra-Neamţ. Lucrarea religioasă „Schimbarea la Faţă” se află la Biserica Domnească, Piatra-Neamţ, reluată pentru Palatul Culturii Feroviarilor, Chişinău. După 1990, este prezentă la expoziţiile Filialei U. A. P. Neamţ.

■ 10/1846 – n. Alexandru Lambrior, după C. Prangati, la Soci, Neamţ (d. 30. 10. 1883. Iaşi), în Dgl., la Fălticeni, 12. 01. 1846 – d. 20. 09. 1883, Iaşi. Şcoala Primară la Fălticeni, Târgu-Neamţ şi Piatra-Neamţ, bursier la Gimnaziul Central (Iaşi), Facultatea de Litere a Universităţii ieşene. Din 1872, profesor de istorie la Şcoala Militară din Iaşi, an în care intră la „Junimea”. Din 1874, predă la Liceul Naţional. Trimis cu o bursă, la Paris (1875), se remarcă şi publică (din 1877) articole de lingvistică în Revista „Romania”; admis membru al Societăţii Franceze de Lingvistică. Membru corespondent al Academiei (1882).

■ 10/1951 – n. Gabriel PLOSCĂ, la Cetate, Dolj, inginer, profesor, lider sindical, director general al Revistei Apostolul. Absolvent al Insitutului Politehnic „Traian Vuia” din Timişoara, gradul didactic, acordat de Universitatea Politehnică din Bucureşti (1993). Profesor la Colegiul Tehnic „Petru Poni” din Roman (1976-2008), metodist, membru în comisia naţională de chimie industrială, specialist în elaborarea de standarde ocupaţionale şi pregătire profesională, autor şi evaluator de manuale şcolare, elaborare subiecte pentru examenul de bacalaureat. Distins cu Diploma „Gheorghe Lazăr” clasa întâi (2008). Participare la programe de formare profesională şi sindicală naţionale şi internaţionale. Vicepreşedinte al SLLICS Neamţ (1991), preşedinte (2008-2023), apoi preşedinte de onoare. Vicepreşedinte al FSLI (2002-2022). Preşedinte al Uniunii Judeţene a Sindicatelor Democratice Neamţ (2000 – prezent). Membru al Biroului Executiv Naţional al CSDR (2002-prezent). Manager de proiect POSDRU, Leonardo da Vinci şi Erasmus+. Iniţiatorul parteneriatului cu Federaţia sindicală din educaţie şi ştiinţă-Republica Moldova.

■ 11/1930 – n. Eduard Covali, la Orhei, Basarabia (d. 2. 11. 2002, Piatra-Neamţ), teatrolog, scriitor. A absolvit I. A. T. C. „I. L. Caragiale”, cu întreruperi, fiind condamnat politic, a lucrat pe diferite şantierele de construcţii. Diverse funcţii la T. T., (1961-1992), pictor-executant, secretar literar, director, regizor, consilier artistic. Debut publicistic în revistele „Teatrul” şi „Contemporanul”, (1957), şi cu pseudonimul V. Negrea, Colaborări: „Ceahlăul”, „Acţiunea”, „Antiteze”, „Ateneu”, „Asachi”, „Informaţia Primăriei”, „Apostolul”, „Meridianul Ozana”, „Credinţa neamului” ş. a. A dramatizat: „Vrăjitorul din Oz”, „Inimă rece”, „Cartea junglei”. Debut editorial cu „Teatru”: „Ion Creangă sau mărazurile amintirilor”, „Tinereţe fără bătrâneţe”, „Belerophon”, „Albă ca zăbava şi cei 7 pitici”. A fost membru al U. S.

■ 15/1916 – n. Constantin-Virgil Gheorghiu, la Războieni, Neamţ (d. 22. 06. 1992, Paris), poet, prozator, reporter. A absolvit Facultatea de Litere şi Filozofie, Bucureşti (1940). Debut cu versuri în „Bilete de papagal” şi editorial, cu „Viaţa de toate zilele” (1937); În 1963, este hirotonit ca preot al Bisericii Ortodoxe Române din Paris. Cărţi în ţară: „Ard malurile Nistrului”; „Cu submarinul la asediul Sevastopolului”; „Ceasul de rugăciune”;„Am luptat în Crimeea”; „Ultima oră”. Peste hotare (traduse în limba română): „La Vingt-cinquième heure”; „La Cravache”; „La Maison de Petrodava”; „Perahim” şi multe altele.

■ 17/1978 – n., Cristina Petrariu, la Piatra-Neamţ. Masterat în Arte decorative la U.N.A. „G. Enescu” Iaşi. Membru al UAP. Fondator (2010) şi preşedinte al Asociaţiei Culturale „Arte.Ro” din Piatra-Neamţ. Organizează cel mai important festival internaţional de arte plastice pentru copii şi tineri din ţară: Piatra-Neamţ Creativ. Prezentă frecvent în expoziţii colective şi personale, numeroase participări la stagii de documentare şi workshopuri internaţionale, curator de expoziţii, concursuri şi festivaluri de artă plastică ale elevilor, în ţară şi în străinătate (Bitola – Macedonia, Nesebar – Bulgaria, Veneţia – Italia, Hong Kong – China, Evora – Portugalia). Premiul Revistei Apostolul (2016), Premiul Mentor pentru excelenţă în educaţie (2021).

■ 18/1960 – n. Ada Popovici, la Iaşi (d. 11.09.2017, Piatra-Neamţ), profesoară, eseistă, publicistă. Studii de filologie, regie de teatru, film şi tv., jurnalistică. Doctor, magna cum laudæ, în ştiinţe filologice (2007), profesor la Colegiul Tehnic „Gheorghe Cartianu” din Piatra-Neamţ. Numeroase participări la simpozioane, conferinţe si colocvii naţionale şi internaţionale. Colaborări: „Apostolul”; „Monitorul cultural și artistic de Neamţ”; „Convorbiri literare”, „Revista noastră” (ASTRA) s. a. Cărţi: „Poezia românească. Studiu teoretic şi aplicativ”; „Limbajul dramatic şi orizontul de aşteptare estetică”; „Rugăciuni pentru cei mici”; „Limbă şi literatură română. Comunicare. Proză. Dramaturgie”; „Alfabetul din poveşti”.

■ 19/1953 – n. Viorel Nicolau, inginer, editor, anticar, filatelist, publicist. A absolvit Facultatea Tehnologia Construcţiilor de Maşini, Braşov, inginer la Î. M. „Ceahlău” şi profesor-inginer la Grupul Şcolar de Construcţii. Din 1991, devine librar, anticar, atestat de Ministerul Culturii. A înfiinţat, în Piatra-Neamţ, prima librărie-anticariat privată. Este recunoscut ca un bun colecţionar de cărţi poştale ilustrate. Membru în diferite comitete şi comisii filatelice. Organizator a peste douăzeci de ediţii ale Simpozionului naţional de cartofilie de la Piatra-Neamţ; este preşedinte al Asociaţiei Filateliştilor Neamţ. A editat sute de cărţi (prin propria-i editură „Cetatea Doamnei”), autor, coautor sau colaborator la peste 30 de cărţi, îngrijitor de ediţii. Colaborator la revista „Apostolul” şi toate publicaţiile din Neamţ.

■ 19/1966 – n. Mihael Balint, la Săbăoani, Neamţ, ziarist, eseist a absolvit Facultatea de Mecanică a Institutul Politehnic din Iaşi (1993), director al Căminului Cultural din Săbăoani, tehnoredactor la „Maart’s Co”, tehnoredactor şi lector de carte, secretar general de redacţie la „Monitorul de Neamţ”, corespondent la „România liberă”, redactor la „Adevărul de seară”. Concomitent, a fost şi realizator al emisiunii „Ora lui Balint”, la Tele’M & Prima TV Piatra-Neamţ. A debutat publicistic în Anuarul Institutului Politehnic Iaşi, 1988, cu eseul „Constantin Noica şi Şcoala de la Păltiniş”. Cărţi: „Eseu despre legenda lui Buddha” de Émile Senart (trad. din lb. fr.); „Contraforturi de-o zi”.

■ 22/1974 – n. Mihai Floroaia, profesor la Colegiul Tehnologic „Spiru Haret”, director al Şcolii Postliceale Sanitare Piatra-Neamţ. Licenţiat al Universităţii „Al. I. Cuza” Iaşi, Facultatea de Teologie Ortodoxă (1997). Doctor în Teologie (2010), cu distincţia Magna cum Laude, la Universitatea „Babeş – Bolyai” Cluj-Napoca. Cărţi: Inchiziţia între mit şi realitate, (2016), Inchiziţia în Europa, (2001), Rolul metodei didactice în învăţământul religios, (2004). Numeroase studii și articole de specialitate. Stagii de cercetare doctorală şi postdoctorală la Universitatea Catolică din Louvain-la-Neuve (Belgia), la Universitatea Miséricorde din Fribourg (Elveţia) şi Universitatea „Babeş-Bolyai”. Formator-consilier ARACIP, evaluator naţional în Agenţia de Credite şi Burse de Studii (MENCS). Colaborator al revistei „Apostolul” (din 2004) redactor al acesteia (din 2010, în prezent).

■ 23. 09. 1907 – n. Constantin Grigoriu, la Piatra-Neamţ (d. 2008, Piatra-Neamţ), absolvent al Liceului „Patru Rareş”, al Facultăţii de Drept din Iaşi. Din adolescenţă (1919) a făcut parte din echipa de fotbal a Asociaţiei Sportive şi de Cultură „Ceahlăul” de la Liceul „Patru Rareş”. Sub conducerea sa, Clubul de Fotbal „Ceahlăul” a căpătat personalitate juridică (1932). A fost decorat cu „Coroana României”, „Steaua României” şi „Crucea Comemorativă a Veteranilor de Război”. În 1999, i s-a acordat titlul de Cetăţean de Onoare al Municipiului Piatra-Neamţ.

■ 25/1901 – n. Victor Ţăranu, la Ortoaia, Dorna Arini, Suceava (d. 1953, Bucureşti), profesor, prozator, publicist, absolvent al Facultăţii de Litere şi Istorie, Bucureşti; profesor la Vatra Dornei, Câmpulung Moldovenesc şi la Şcoala Normală „Gheorghe Asachi”, Piatra-Neamţ. A cules folclor de pe Valea Bistriţei. A lucrat la Biblioteca Academiei Române. A publicat studii în: „Anuarul” Liceului „Petru Rareş”, „Buletinul Societăţii Regale de Geografie” (Bucureşti), „Curentul”, „Ion Creangă”, „Apostolul”. Distins cu „Coroana României în Grad de Cavaler” (1939). Scrieri: „Mama”, „Teofil”, „Geto-dacii. Viaţa culturală a românilor din Transilvania”, „Bibliografie economică română”, „Preocupări didactice”, studiu de pedagogie, „Lecţiuni de istorie literară” ş. a.

■ 27/1937 – n. Nicolae Florian, la Vânători-Neamţ, învăţător, animator cultural, publicist, absolvent al Şcolii Pedagogice din Piatra-Neamţ (1956, şef de promoţie). A predat la şcolile din: Păstrăveni, Boiştea, Petricani, Lunca (director), Vânători-Neamţ. A fost director al Căminului Cultural (1968-1978); primar (1990-1992) şi consilier comunal până în 2008. Cetăţean de onoare al comunei natale (2007). Colaborări: Revista „Apostolul”. Este autor al „Monografiei Comunei Vânători-Neamţ” (2006), lucrare importantă pentru informaţiile despre locuri şi instituţii din preajma localităţii Vânători (Mănăstirea Neamţ, Cetatea-Neamţ, Mănăstirile Secu şi Sihăstria ş. a.) şi despre mulţi intelectuali care au trăit pe aceste locuri.

■ 29/1974 – n. Adrian G. Romila, la Piatra-Neamţ, publicist, prozator, eseist, a absolvit Facultatea de Litere a Universităţii din Iaşi (1998); doctor în folclor şi antropologie culturală (2005), profesor la Liceul de Artă din Piatra-Neamţ. A publicat cărţile: Imaginea Raiului în cultura populară. Eseu de antropologie (2009), premiul pentru debut USR, Iaşi; De-a dragostea şi drumul. Staţii de lectură, eseuri (2010); În drum spre sud. Roman de aventură (2012); Radio în zăpadă, povestiri (2014); Piraţi şi corăbii. Incursiune într-un posibil imaginar al mării, eseu (2015); Mici schimbări în viaţă, povestiri (2016); Zeppelin, roman (2017); Apocalipsis, roman, (2019), Efectul îndelungat al pasiunilor de tinereţe, eseuri, (2020); Acasă, departe (2023); Jean Bart. Argonautul (2024). Prezent în antologii literare prestigioase, câştigător al mai multor premiile literare, recent – Premiul Uniunii Scriitorilor din România, 2024 pentru romanul Acasă, departe. Este membru al Uniunii Scriitorilor şi al PEN Club România.

■ 30/1884 – n. Constantin Bacalu, la Roman (d. 1975), artist plastic. A absolvit Academia de Arte Frumoase din Iaşi (1908) şi a continuat studiile de specializare la München; a participat la expoziţiile din cadrul „Tinerimii Române” şi a Salonului Oficial din Bucureşti (1922-1947); a pictat interioare de biserici, personal sau cu Tonitza. A lucrat peisaje şi grafică de şevalet, dar şi frescă la Biserica Sf. Gheorghe din Constanța şi Biserica din Scorţeni (Bacău) alături de Nicolae Tonitza. Artistul plastic este pomenit în Dicţionarul artiştilor români contemporani (1976) al lui Octavian Barbosa. Este prezent cu lucrări în colecţiile muzeelor de artă din Iaşi şi Bacău.

(N. R. – Prelucrare după Personalităţi ale culturii din judeţul Neamţ, un calendar alcătuit de Constantin Tomşa, Editura Crigarux&Cetatea Doamnei, Piatra-Neamţ, 2014)

Constantin TOMȘA