(Scrisori din Basarabia)
O expoziţie dedicată împlinirii a 100 de ani de la adoptarea Constituţiei României Întregite (1923 – 2023), prima lege fundamentală care a legiferat organizarea statală, precum şi drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor de pe ambele maluri ale Prutului din 1923, a fost inaugurată pe data de 6 decembrie, curent, la Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei din Chişinău. La eveniment au participat reprezentanţi ai preşedinţiei R. Moldova, ai parlamentului şi ai Guvernului, judecători ai Curţii Constituţionale a României şi ai Curţii Constituţionale a R. Moldova, precum şi ai Academiei de Ştiinţe a Moldovei şi ai Universităţii de Stat din Moldova.
La manifestare a fost prezent primul ambasador al României la Chişinău, actualul preşedintele al Curţii Constituţionale a României, Marian Enache, care a ţinut un discurs de deschidere. În cadrul acestuia, a declarat că evenimentul reprezintă o sărbătoare comună şi un moment important pentru istoria constituţională a României şi a Republicii Moldova.
„Constituţia din 1923 rămâne în istorie drept Constituţia naţiunii române unite, care reflectă identitatea şi etosul poporului român, un larg spirit de toleranţă, precum şi valori europene. România şi Republica Moldova sunt unite prin afinităţi profunde de ordin istoric, de credinţă, limbă şi tradiţii comune, precum şi prin memoria unei comuniuni de istorie constituţională şi statală. Pentru România şi Republica Moldova, Constituţia din 1923 reprezintă un valoros patrimoniu al constituţionalismului de tip occidental, care ne evocă rădăcinile constituţionale comune şi ne arată un viitor european comun”, a punctat Marian Enache.
Curatorului expoziţiei, judecătoarea Curţii Constituţionale a României, Iulia Scântei, a menţionat: „Bucuria unui curator de expoziţie e să vadă mulţi vizitatori, care au înţeles povestea din spatele acesteia. Noi, reprezentanţii Curţii Constituţionale de la Bucureşti, ne-am dorit să ducem povestea Constituţiei din 1923 mai departe şi să ajungem cu ea la Chişinău. Ne dorim ca această expoziţie să nu rămână doar un eveniment aniversar festiv, dar să arătăm tuturor că avem un aşezământ constituţional comun. Din Constituţia din 1923 ne-au rămas drepturile şi libertăţile fundamentale, care se regăsesc în constituţiile noastre de acum. Este un mesaj care trebuie transmis mai departe tinerelor generaţii”.
Potrivit sursei citate, în 1923, după un război şi un efort diplomatic pentru obţinerea recunoaşterii juridice internaţionale a actului politic semnat la 1 decembrie 1918, adoptarea unei noi constituţii a venit ca o necesitate.
„România era al zecelea stat ca mărime în acea epocă şi pentru prima dată trebuia să recunoască drepturile minorităţilor etnice, pentru că nu mai puteam vorbi de o naţiune singulară. Era nevoie de o lege fundamentală, care să respecte toate aceste transformări prin care trecuse România după război şi Unirea din 1918. Această Constituţie a pregătit întreaga ţară, întreaga naţiune pentru un amplu proces de unificare legislativă, administrativă şi monetară”, a punctat Iulia Scântei.
Preşedinta Maia Sandu a transmis un mesaj în care se menţionează: „Constituţia României din 1923, în care principiile pe care astăzi le considerăm fireşti – votul universal sau egalitatea de drepturi, indiferent de apartenenţa etnică sau convingerile religioase, sau limba vorbită – a pus bazele democraţiei europene moderne. Constituţia din 1923 a pus bazele independenţei justiţiei, a întărit rolul Parlamentului şi a separat puterile în stat. Prin acel document s-au pus bazele unui stat de drept autentic. Din acest motiv, Constituţia din 1923 a fost considerată una dintre cele mai democratice ale epocii respective”, se arată în mesajul semnat de Maia Sandu.
Expoziţia va putea fi vizitată până în data de 20 ianuarie 2024, în Sala Unirii a Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei, iar în cadrul expoziţiei, sunt prezentate exemplarul original al Constituţiunii din 1923, precum şi cel al Constituţiunii Române din 1866, cu sprijinul partenerilor instituţionali ai evenimentului: Administraţia Prezidenţială a României – Muzeul Naţional Cotroceni, Banca Naţională a României şi Biblioteca Metropolitană Bucureşti.
Constituţiunea din 1923 a fost adoptată de Adunarea Deputaţilor şi de Senat, întrunite ca Adunări Naţionale Constituante în Parlamentul de la Bucureşti, în şedinţele din 26 şi 27 martie 1923, fiind promulgată de Regele Ferdinand prin Decretul regal nr. 1360 din 28 martie 1923 contrasemnat de preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion I. C. Brătianu, şi de 14 miniştri, şi a fost publicată în „Monitorul Oficial” nr. 282 din 29 martie 1923.
Red.