Complexul Muzeal Naţional Neamţ aduce în atenţia publicului o nouă expoziţie outdoor, intitulată „Moneda antică. Origine. Evoluţie. Ideologie”. Panourile informative, amplasate în proximitatea Muzeului de Artă Eneolitică Cucuteni „Gheorghe Dumitroaia”, vor putea fi vizionate în perioada iulie-octombrie a. c.
Expoziţia ne poartă într-o scurtă incursiune în istoria monedei antice, pornind de la etapa schimbului premonetar (schimbul de produse; rolul principal al metalelor în relaţiile de schimb etc.), continuând cu apariţia celor dintâi monede în zona microasiatică către mijlocul secolului al VII-lea; contextul grecesc sau, în orice caz, elenizat al celor mai timpurii monede ce au avut un rol definitoriu în înţelegerea semnificaţiei istorice a introducerii şi răspândirii monedelor; etapele premergătoare apariţiei denarului roman de argint, cea mai cunoscută şi răspândită monedă din lumea antică, ce a dăinuit şi în epoca imperială până în secolului al III-lea d.Hr. Monedele romane imperiale au pătruns şi au circulat în număr însemnat, atât în cadrul celor două provincii Dacia şi Moesia Inferior, cât şi în teritoriul dacilor liberi. În mod deosebit se remarcă grupul marilor tezaure cu denari romani imperiali, descoperite în mediul carpic din Moldova (în special judeţele Neamţ, Bacău, Iaşi şi Vaslui).
Un segment aparte al expoziţiei a fost dedicat rolului secundar deţinut de monedele romane, şi anume, acela de mijloc de propagandă imperială. În acest scop au fost selectate o serie de monede reprezentative, mai puţin cunoscute publicului larg, aflate în componenţa unor tezaure monetare descoperite în judeţul Neamţ (Mastacăn, Gherăieştii Noi, Bârgăoani, Homiceni, Dragomireşti, Gârcina, Hârtop, Ruginoasa, Turtureşti etc.), ce alcătuiesc colecţia numismatică a Muzeului de Istorie şi Arheologie Piatra-Neamţ. Funcţia economică a făcut din monedă un obiect acceptat de toate nivelurile societăţii romane. O astfel de caracteristică specială, dar mai ales caracterul circulatoriu al acesteia, nu puteau trece neobservate de către stat, moneda devenind astfel cel mai răspândit şi eficient instrument al ideologiei statale. În timpul Imperiului roman, împăraţii şi-au folosit propria imagine, redată pe aversul monedelor, pentru a transmite mesaje către cetăţenii Romei şi nu numai. Având în vedere că populaţia nu se afla într-un contact direct cu împăratul, portretul său de pe monede reprezenta un mijloc prin care acesta putea fi cunoscut, stabilind astfel o relaţie cu poporul său. Fie că îi înfăţişează pe împăraţii ca maturi şi cu experienţă sau ca tineri şi inovatori, fie ca filosofi sau soldaţi, portretele împreună cu sloganurile de pe monede vizând victoria, pacea sau securitatea, erau menite să imortalizeze Roma şi ai săi conducători. Tipurile de reversuri imperiale, deşi mai puţin remarcabile din punct de vedere artistic, sunt deosebit de importante datorită multitudinii de comentarii istorice pe care le oferă. Reprezentările numeroase şi deosebit de variate aveau menirea de a comunica mesaje oficiale specifice ale administraţiei imperiale direcţionate către un auditoriu larg. Marile monetării romane au oferit anual dovezi ale intereselor imperiale, precum: naşterea unui moştenitor sau o asigurare alternativă a succesiunii; acte de reformă socială sau ajutor public; spectacole publice, aniversări religioase; membrii ai familiei imperiale; victorii în război (seria de emisiuni monetare ale împăratului Traian dedicate războaielor dacice); călătorii imperiale etc. Toate acestea arată eforturile depuse de împăraţi, în calitate de conducători semireligioşi şi atotputernici ai unui imperiu uriaş şi eterogen, de a concilia şi informa.
Muzeograf, Loredana GAFINCU;
Fotograf, Florin GHIMIŞ