Titlul acestui articol pleacă atât de la proaspăta comunicare pe care am susţinut-o despre Grigore Vieru, ca voce a conştiinţei româneşti – cu ocazia lansării proiectului „Maluri de Prut – Basarabia Necunoscută” –, de la aplecarea şi solidaritatea lui Grigore Caraza faţă de problemele Basarabiei şi Bucovinei, dar mai ales de la activitatea lui de militant, desfăşurată şi peste ocean, după expatrierea din anul 1980.
În luna noiembrie a acestui an s-au împlinit trei ani de când a trecut în nemurire Grigore Caraza, considerat un erou naţional după ce a cumulat 21 de ani de temniţă comunistă şi doi ani de domiciliu forţat. Despre atrocităţile la care a fost supus în închisorile prin care a trecut şi despre teroarea ciumei roşii – mulţi dintre noi am citit cu oroare în cartea sa „Aiud însângerat”, o carte despre care editorul Adrian Alui Gheorghe, spunea în prefaţă că …te lasă fără aer… o citeşti, te freci la ochi şi crezi că e vorba de un vis urât, de un coşmar.
În anul 1970, după ce comuniştii l-au arestat din nou intentându-i un nou proces politic, Grigore Caraza ia hotărârea de răscruce de a părăsi definitiv ţara, cu scopul precis de a continua lupta pe care o începuse încă din adolescenţă.
Trecând pe sub furcile caudine ale comisiei de partid şi după ce a ameninţat că dacă nu este lăsat să plece se va stropi cu benzină şi-şi va da foc în faţa Hotelului Ceahlău – ajunge în sfârşit în America (New York) în anul 1980 iar până în anul 2001, când se întoarce în ţară, va reprezenta un strigăt al românismului dincolo de ocean.
În perioada 1980-1984 a luat parte la toate manifestaţiile care au avut loc în New York în faţa Consulatului Român şi în faţa Sediului Organizaţiei Naţiunilor Unite, iar din 1984 până în 1989 a organizat aceste demonstraţii în calitate de secretar şi apoi de preşedinte al Consiliului Naţional Român şi de vicepreşedinte pentru SUA al Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici, cu sediul la Geneva. A fost prezent la demonstraţiile organizate pe scările Congresului SUA şi în faţa Ambasadei Române de la Washington D.C., apoi la Los Angeles, precum şi la o demonstraţie ad-hoc din faţa Ambasadei Române de la Paris.
Mai mult, Grigore Caraza a depus în mod oficial documente despre România comunistă la secretariatul a 97 de deputaţi şi 33 de senatori americani, cerând insistent intervenţia – în calitate de cea mai mare putere a lumii – pentru respectarea drepturilor românilor. Emoţionant mi se pare şi gestul de a da foc steagului URSS în faţa Consulatului Român de la New York, în semn de protest faţă de amestecul acestui stat în treburile interne ale României. De asemenea, în septembrie 1986 a prezentat documente despre dictatura comunistă din România la Sediul ONU din New York, pentru 20 de miniştri de externe din cele mai reprezentative ţări ale lumii, solicitând ca ţara noastră să fie trecută pe ordinea de zi a anului respectiv.
Un alt aspect semnificativ este legat de memoria fantastică a lui Grigore Caraza care în timpul detenţiei a reţinut peste 10 000 de versuri de la poeţii din închisori, dintre care mii compuse de Nichifor Crainic şi Radu Gyr. Această memorie l-a ajutat ca, odată ajuns în America să le transpună – împreună cu alţi colaboratori – într-un volum de poezii numit „Poezii din închisori”…
Şi ştiu cât de mult iubea mai ales următoarele versuri ale lui Radu Gyr: „Înfrânt nu eşti atunci când sângeri/ Şi nici când ochii’n lacrimi ţi’s,/ Cele mai crâncene înfrângeri / Sunt renunţările la vis.”
Cele descrise mai sus sunt doar câteva crâmpeie din ceea ce a fost cu adevărat eroul naţional Grigore Caraza. Doar cei care l-au cunoscut pot avea cu adevărat o măsură a dimensiunii sale morale, a caracterului său de neclintit, a eroismului său fără bravadă.
Care este explicaţia acestei întregi vieţi dedicate luptei? O găsim chiar în cuvintele domniei sale: „A lupta este o datorie iar viaţa este o continuă luptă. A renunţa la toate acestea ar fi însemnat să-mi vând conştiinţa sau să mă prăbuşesc din sfera umanităţii.” Un crez de viaţă în faţa căruia merită să ne descoperim şi să ne înclinăm cu toţii…
Gianina BURUIANĂ