S-a născut la Craiova în ziua de 4 februarie 1934 (d. 6 iulie 2002, Piatra-Neamţ), tatăl său – Sabin Dragotescu – fiind comisar de poliţie, iar mama – Ecaterina – casnică. A urmat cursurile Şcolii primare „Oteteleşanu”, iar după absolvirea primelor patru clase, cu cunună, cum se spunea pe atunci, a fost admis la Colegiul „Carol I” (clasele V – VIII) şi, mai apoi, la Liceul orăşenesc, pe care-l absolvă, de asemenea, cu brio – Premiul I (1952).
Se înscrie la Facultatea de Medicină din Bucureşti, dar, din cauza dosarului necorespunzător (tatăl fusese comisar de poliţie în regimul abia depăşit!) este respins. Astfel că se înscrie la Facultatea de Istorie. Calităţile sale native – răbdare, meticulozitate – curiozitatea de a afla cât mai multe din istoria strămoşilor săi, fac ca studentul Dragotescu să absolve cu brio şi această ultimă treaptă de studii, având la final doar calificative de „Foarte bine” şi primind drept răsplată şi posibilitatea unei pregătiri, o bursă în fapt, la Institutul „Constantin Drăgan” de la Milano (1957), finalmente obţinând calificarea de „Diplomat în istorie şi arheologie”.
Este repartizat în învăţământ undeva în sudul judeţului Dolj, dar prof. univ. dr. Nicolăescu-Plopşor, arheolog de recunoscută erudiţie, istoric, prozator, folclorist şi etnograf, care atunci desfăşura o intensă activitate de cercetare arheologică pentru Institutul de Studii Istorice, îl cooptează pe Marcel Dragotescu în echipa care urma să efectueze săpături în Neamţ, şi astfel tânărul istoric ajunge profesor la la Bofu, comuna Ceahlău.
De la 1 noiembrie 1958, Marcel Dragotescu preia direcţiunea nou înfiinţatului Muzeu de Istorie din Bicaz, predă şi şi limba latină la Liceul din Bicaz, pentru ca ulterior, la înfiinţarea judeţului Neamţ, în februarie – martie 1968, ca o recunoaştere a calităţilor şi a meritelor unui om dăruit profesiunii sale să fie adus de către profesorul Gheorghe Bunghez, ca vicepreşedinte, la Comitetul de Cultură şi Artă judeţean.
În această calitate organizează şi contribuie la atribuirea de noi spaţii pentru muzeele din întreg judeţul, se zbate şi reuşeşte, împreună cu alţi membri ai echipei, să refacă estetica interioară şi exterioară a Teatrului Tineretului, să introducă acestă prestigioasă instituţie artistică în circuitul naţional şi internaţional, prin organizarea Festivalului de Teatru, deja devenit celebru, din 1969 până în zilele noastre.
La fel, trup şi suflet, să dăruieşte şi Vacanţelor Muzicale la Piatra-Neamţ. Festival de a cărui naştere Marcel Dragotescu, alături de Gheorghe Bunghez şi Constantin Potângă, nu este deloc străin. Ba chiar meritele sale sunt demne de tot respectul.
Participarea activă la manifestări artistice de înalt nivel şi care au ecou dincolo de graniţele judeţului şi ale ţării face ca administraţia municipiului Piatra-Neamţ să îi acorde în două rânduri Diploma de Excelenţă (1998 şi 2000), iar post-mortem, în 2002, Primăria oraşului Bicaz îi conferă titlul de Cetăţean de Onoare.
La sărbătorirea a douăzeci şi cinci de ani de Vacanţe Muzicale, Mihail Cozmei rememora: „cel care timp de aproape douăzeci de ediţii s-a aflat alături de noi, participând direct la organizarea şi desfăşurarea Vacanţelor, a fost profesorul Marcel Dragotescu. Prompt şi sigur, ştiind să găsească soluţii pentru toate problemele dificile, binevoitor, prietenos cu tinerii participanţi, vicele cultural de la Neamţ a contribuit într-un mod substanţial la permanentizarea acestui Festival studenţesc, unic prin structura, obiectivele şi împlinirile sale.”
În urma sa, Marin-Marcel Dragotescu a lăsat o serie de scrieri de mare importanţă pentru istoria şi cultura locală: „Monumente istorice de pe Valea Bistriţei” (colab.), „Ghid turistic al Judeţului Neamţ”, „Palatul Cnejilor şi Mănăstirea Durău”, „Piatra-Neamţ – mic îndreptar turistic”, „Muzee şi colecţii din Judeţul Neamţ”, „Drumuri la mănăstiri moldave”, „Mănăstirea Războieni – arc peste timp”, „Monumente istorice şi de arhitectură din Judeţul Neamţ” (colab.)
A avut, de asemenea, colaborări cu publicaţii precum: „Acţiunea”, „Ateneu”, „Antiteze”, „Asachi”, „Carpica”, „Ceahlăul”, „Contemporanul”, „Informaţia Primăriei, „Credinţa neamului”, „Memoria antiquitatis”, „Revista muzeelor”. (Surse documentare Valentin ANDREI – Patruzeci de ani de Vacanţe Muzicale la Piatra-Neamţ; Constantin TOMŞA – Personalităţi ale culturii din judeţul Neamţ)
Valentin ANDREI