Maluri de Prut – Basarabia necunoscută

 

  • O sută de ani de istorie a teatrului basarabean

 

Pe 2 august, în organizarea Bibliotecii Judeţene „G.T. Kirileanu” Neamţ şi Radio România Chişinău a avut loc o nouă întâlnire în cadrul proiectului cultural „Maluri de Prut – Basarabia Necunoscută”. Invitatul special al dezbaterii cu genericul „O sută de ani de istorie a teatrului basarabean” a fost actorul Petru Hadârcă, directorul Teatrului Naţional „Mihai Eminescu” din Chişinău. Cu acest prilej, au fost lansate şi două volume recent apărute privind istoria teatrului în Basarabia: Iurie Colesnic „Geneza Teatrului Naţional din Chişinău 1818-1960” şi Petru Hadârcă „O cronică a Teatrului Naţional Mihai Eminescu din Chişinău 1918-1930)”, ambele apărute la Editura Cartier, Chişinău, ediţia I, 2016.

Petru Hadârcă a fost actor la teatrele „Luceafărul” şi „Mihai Eminescu” din Chişinău, la teatrele „Ion Creangă” şi „Nottara” din Bucureşti, şi s-a afirmat ca director artistic al Studioului de creaţie „Apropont”, al Teatrului muzical „Ginta Latină” precum şi al Teatrului Naţional „Mihai Eminescu” din Chişinău.

Este iniţiatorul Reuniunii Teatrelor Naţionale Româneşti, manifestare ajunsă anul acesta la cea de-a patra ediţie, reunind toate teatrele naţionale din România şi Republica Moldova cu spectacole de pe ambele maluri ale Prutului.

În expunerea sa în faţa unui public receptiv şi avizat, Petru Hadârcă a vorbit despre munca de documentare şi redactare a cărţii, despre cultivarea sentimentului românesc în teatrul din Basarabia: „Chiar şi în cele mai cumplite vremi – de cenzură, de ideologie sovietică –, teatrul din Chişinău a supravieţuit prin spectacolele pe care le jucam, şi le jucam toate în limba română (aşa numita limba moldovenească în perioada sovietică – n.r.), prin acele teme abordate, în special ale dramaturgilor moldoveni. La sfârşitul anilor 70, la spectacolele unde dramaturgi erau Dumitru Matcovschi, Ion Druţă, Aureliu Busuioc, nu se mai găseau bilete. A fost de fapt un val de Renaştere Naţională prin spectacolele dramaturgilor noştri naţionali. Şi noi ne-am menţinut. Chiar şi în spectacolele cele mai ideologizate, cele mai comuniste, tot limba română (aşa-numita moldovenească – n.r.) vorbeam. Ca să evităm cenzura, încercam să strecurăm anumite replici, fără ca cenzorul de la Ministerul Culturii să îşi dea seama ce am avut în vedere, lăsând un loc de meditaţie pentru spectator”.

 

  • România, principalul susţinător al Republicii Moldova. Repararea grădiniţelor, mai mult decât un gest de bună vecinătate”

 

În cadrul proiectului cultural „Maluri de Prut – Basarabia necunoscută”, Biblioteca Judeţeană „G.T. Kirileanu” Neamţ şi Radio România Chişinău au dat luni, 20 august 2018, o nouă întâlnire publicului nemţean cu o altă faţă a Basarabiei necunoscute, de astă dată pe o problematică extrem de actuală. Invitatul special al acestei ediţii a fost Mircea Eşanu, directorul Fondului de Investiţii Sociale din Moldova, instituţie care gestionează grantul de 26 de milioane de euro oferit de România pentru lucrări de reparare şi construire a sute de instituţii preşcolare din Republica Moldova. Dezbaterea a avut tema „România – principalul susţinător al Republicii Moldova. Repararea grădiniţelor, mai mult decât un gest de bună vecinătate”, iar Mircea Eşanu a vorbit despre rezultatele implementării „Programului de asistenţă tehnică şi financiară acordată de Guvernul României pentru instituţiile preşcolare din Republica Moldova” începând cu anul 2014.

„26 de milioane de euro este o sumă enormă pentru sistemul educaţional din Republica Moldova. Pe lângă cele peste 840 de grădiniţe renovate, cu ajutorul acestui grant s-a reuşit dotarea unor spaţii noi pentru aproximativ 10.000 de copii, nemaivorbind de mobilier nou, terenuri de joacă amenajate, sisteme de încălzire centralizată. Suprafaţa acoperişurilor renovate sau schimbate cu ajutorul acestui grant reprezintă echivalentul a 42 de terenuri de fotbal. Au fost schimbate geamuri cu suprafaţa totală de 170.000 de metri pătraţi. Cele vechi erau din lemn, putrezite, prin care sufla vântul iarna. În 160 de grădiniţe a fost schimbat sistemul de încălzire”, menţiona Mircea Eşanu într-o intervenţie pentru Radio România Chişinău.

 

  • Politici represive şi de genocid în teritoriile dintre Nistru şi Prut

 

În cadrul proiectului cultural România Centenară – „Maluri de Prut – Basarabia necunoscută”, pe 13 septembrie, în Sala Atelier „Veronica Micle” a Bibliotecii Judeţene a avut loc o nouă ediţie a acestei manifestări organizate împreună cu Radio România Chişinău.

 

 

Invitatul special al acestei ediţii, Ion Varta, director general al Serviciului de Stat de Arhivă al Republicii Moldova, a susţinut conferinţa „Politici represive şi de genocid, instrumentate de regimul sovietic de ocupaţie în teritoriile dintre Nistru şi Prut în perioada anilor 1940-1941 şi 1944-1991”.

Basarabeanul Ion Varta este un istoric cu o impresionantă carte de vizită. A absolvit Facultatea de Istorie, Universitatea de Stat din Moldova în 1982 cu specialitatea istorie, după care a urmat studiile doctorale la Institutul de Slavistică şi Balcanistică al Academiei de Ştiinţe a Federaţiei Ruse, Moscova, fiind specializat în istoria modernă a Basarabiei, istoria modernă a Principatelor Române, în special în istoria mişcării naţionale a românilor basarabeni, istoria relaţiilor diplomatice româno-ruse şi istoria regimului totalitar comunist.

A fost cercetător ştiinţific coordonator şi şef de Direcţie Istorie Modernă a Institutului de Istorie al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova, şef al Catedrei Istorie Universală şi Relaţii Internaţionale din cadrul Departamentului Istorie şi Relaţii Internaţionale a Universităţii Libere Internaţionale din Republica Moldova, coordonator la Institutul de Istorie al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova, lector la Catedra de Istorie Universală a Facultăţii de Istorie a Institutului Pedagogic „Ion Creangă” Chişinău.

A fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova (2005-2009), a activat în Comisia pentru studierea şi aprecierea regimului comunist totalitar din Republica Moldova, iar în prezent este directorul Serviciul de Stat de Arhivă din Republica Moldova.

„Cele mai reprezentative persoane din spaţiul nostru urban şi rural au fost pur şi simplu nimicite, eliminate, expulzate, omorâte, iar dosarele (din Arhiva Naţională a Republicii Moldova – n.n.) conţin toată drama aceasta şi sunt foarte relevante. Cred că nu orice cercetător este capabil să reziste la această lectură cumplită despre ororile prin care le-a fost dat să treacă acestor oameni. Eu cred că unii au şi lăcrimat peste aceste dosare care conţin atâta dramă şi atâta crimă. Nu ştiu dacă mai există spaţiu în lume ca pe metru pătrat să fie comise atâtea crime. Dacă ar fi să întocmim un martirologiu al crimelor instrumentate de regimul sovietic, am avea o cifră de peste un milion de oameni. Doar în fosta RSS Moldovenească au suferit de pe urma acestor nelegiuiri, acestor abuzuri, peste un milion de oameni. Aici includem cei circa 400 de mii de morţi în urma foametei organizate, provocate în mod premeditat de către regimul sovietic de ocupaţie, aici îi includem şi pe cei 100-130 de mii de deportaţi, inclusiv copiii din burţile mamelor care erau în acele trenuri ale morţii, şi cei care s-au născut acolo”, declara Ion Varta, într-un interviu pentru Radio Chişinău.

Menţionăm că în aceeaşi zi, dl. Ion Varta a fost şi invitatul Colegiului Naţional „Gheorghe Asachi” Piatra-Neamţ, O iniţiativă întrutotul lăudabilă. (Sursa: Comunicate ale Bibliotecii G.T.Kirileanu. Text prelucrat.)

Red.