Muzeul Etnografic Pârâul Caprei din comuna Bicazu Ardeleana fost fondat în perioada 1961-1975 prin grija şi pasiunea doamnei învăţătoare Elena-Silvia Barna, care din nefericire a decedat la o vârstă tânără. De atunci şi până în prezent nimeni nu s-a mai ocupat de întreţinerea şi conservarea valoroaselor colecţii de obiecte de artizanat, costume populare, icoane vechi, cărţi religioase datate din secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea, etc., astfel că în timp de peste 30 de ani aceste exponate au ajuns într-o stare deplorabilă. În anul 2007, o parte a acestor obiecte şi costume populare care se aflau într-o stare acceptabilă a fost transferată într-un spaţiu al căminului cultural situat în centrul localităţii, constituindu-se într-o expoziţie etnografică.
După preluarea de către mine a funcţiei de director, una dintre iniţiativele şcolii noastre a fost aceea de a încerca salvarea pe cât posibil a pieselor din dotarea acestui muzeu. În acest scop am emis Decizia nr. 12 din 15.06.2009 privind constituirea unei Comisii de Inventariere a Patrimoniului formată din subsemnatul – preşedinte, Ţepeş-Bobescu Gheorghe, primarul de atunci al comunei Bicazu Ardelean, Ţepeş-Daraban Gheorghe, profesor de matematică şi fiu al satului, un apropiat al familiei Barna, Ciucanu Ileana, învăţătoare, care a deţinut cheia acestei locaţii şi Ţepeş Ilenuţa, o localnică împătimită pentru valorile locale, în calitate de membri.
Au fost inventariate 388 de obiecte în locaţia de la Pârâul Caprei, printre care şi „Cartea de onoare a Muzeului Pârâul Caprei’’ şi 90 de obiecte transferate la Căminul Cultural. Acesta a fost primul pas făcut, urmând ca după promisiunile domnului primar, să fie implementat un proiect în vederea reabilitării atât a obiectelor de inventar, cât şi a clădirii care găzduieşte muzeul. Am făcut propunerea în cadrul Consiliului de Administraţie al şcolii şi s-a căzut de acord ca muzeul să poarte numele, aşa cum este şi firesc, doamnei Silvia Barna, cea care şi-a dedicat o mare parte a vieţii colecţionării obiectelor şi fondării acestui muzeu. Din nefericire, primarul Gheorghe Ţepeş-Bobescu a decedat în toamna anului 2009, răpus de o boală necruţătoare la vârsta de numai 40 de ani, astfel că demersul nostru a intrat într-o fază de stagnare, situaţie care s-a menţinut din păcate până în zilele noastre, în pofida unor promisiuni care s-au dovedit deşarte. Actuala conducere administrativă a comunei a reuşit în vara acestui an să igienizeze spaţiile acestui muzeu, să înlocuiască pardoseala din camera principală, urmând ca în viitorul apropiat să înlocuiască tâmplăria şi să construiască sobe în toate cele trei camere ale clădirii. Însă pentru recondiţionarea exponatelor care ar mai putea fi salvate, este necesară o expertiză de specialitate care presupune mult mai mult efort financiar.
Deşi comuna se află situată într-o zonă de tranzit dintre Moldova şi Transilvania, aici s-a dezvoltat o artă populară cu un profund caracter specific locului. Astfel, costumele folosite de locuitorii comunei Bicazu Ardelean sunt în alb „spuma laptelui’’, cu cusături cu negru, galben, verde, albastru, cu bundiţe pe care cusăturile sunt aplicate direct pe pelicica de miel. Toate aceste exponate vorbesc deosebit de sugestiv despre viaţa şi ocupaţiile locuitorilor acestor meleaguri din cele mai vechi timpuri.
Prin natura optimismului meu, nutresc speranţa că se va încerca şi se va reuşi cât mai curând punerea în valoare a acestui valoros patrimoniu local.
Cornel DUCULESCU,
director al Şcolii Gimnaziale nr. 1 Bicazu Ardelean