Februarie 2020
■ 1/1929 – n. Grigore Caraza, la Poiana Teiului, Neamţ (d. 11. 11. 2014, Piatra-Neamţ), învăţător, condamnat de mai multe ori, a făcut peste 21 de ani de închisoare. A reuşit, la 50 de ani, să obţină diploma de bacalaureat. În 1980, a emigrat în Statele Unite de unde a revenit în ţară (2001). Petre Ţuţea era de părere că, în închisoare, Grigore Caraza şi-a „exercitat profesia de român”. Experienţa de temniţă grea în închisorile comuniste a transpus-o în cartea „Aiud însângerat”, un document tulburător despre ceea ce a însemnat „holocaustul roşu” în România. I s-a acordat Titlul de Cetăţean de Onoare al Municipiului Piatra-Neamţ (2007).
■ 2/1853 – n. Nicu N. Albu, la Piatra-Neamţ (d. 31. 05. 1908, Bucureşti), a absolvit Facultatea de Medicină din Berlin, fără examen de doctorat. Arendaş al moşiilor din Roznov, Turtureşti şi Mărăţei, se va consacra exploatărilor forestiere, construind drumuri, şosele, căi ferate (Bacău – Piatra-Neamţ, şi Piatra-Neamţ – Tarcău). Deputat, senator, prefect al Judeţului Neamţ şi primar. Atunci s-a terminat construcţia şoselelor începute de Gheorghe Ruset-Roznovanu, s-au construit şapte poduri mari peste Bistriţa, şoseaua peste Petru-Vodă (Târgu-Neamţ – Valea Bistriţei), introducerea curentului electric în oraş, amenajarea Parcului „Cozla” şi a grădinii zoologice, aducţiunea de apă potabilă, construirea de străzi, trotuare, extinderea liniilor telefonice în judeţ, mutarea gării pe actualul amplasament. A sprijinit apariţia publicaţiilor: „Mişcarea”, „Propăşirea”, „Munca”.
■ 2/1944 – n. Violeta Lăcătuşu, la Asău, Bacău, profesoară, scriitoare, artist plastic. După absolvirea Facultăţii de Filologie, Iaşi (1967) a predat, până la pensionare, limba şi literatura română la Colegiul Naţional „Roman-Vodă” din Roman. A debutat editorial cu romanul „Simurgul” (1999). Colaborări: „România literară”, „Cronica”, „Ateneu” „Antiteze”, „Analele” Universităţii ieşene. Alte cărţi: „Iniţiere astrală, grafi-poeme”, „Jocul destinului”, „Taifunul îşi ascute dinţii”, „Imprevizibilul e săgeata destinului”, „Să crezi în imposibil”. Este membră a U. S. din România.
■ 3/1931 – n. Gheorghe Vadana, la Poiana Largului, Neamţ, (d. 20.11.2019, Piatra-Neamţ), profesor de desen, inspector şcolar, director de şcoală (1967–1993), artist plastic. A absolvit Facultatea de Arte Plastice, Iaşi (1967), membru al U. A. P. A participat la taberele de creaţie din ţară şi la Tabăra Internaţională UNICEF, Hamburg (1972). Expoziţii personale la Strasbourg, Hamburg, Târgu-Mureş, precum şi în Ungaria, Spania. Expune anual la galeriile din Piatra-Neamţ şi la toate expoziţiile Filialei, la Voroneţiana (Suceava), Galeria „Cupola” Iaşi, Bucureşti, Chişinău, Bacău, Galeria Teatrului Naţional Bucureşti, Bienala „Lascăr Vorel”. Distincţii: Diploma de Onoare a Comitetului de Cultură Neamţ şi Premiul „Lascăr Vorel” pentru pictură.
■ 7/1932 – n. Virgil Răzeşu, la Brăila, doctor în medicină, prozator, a absolvit Institutul de Medicină, Iaşi. Din 1963, medic primar, şef de secţie chirurgie, la Piatra-Neamţ. Membru al unor organizaţii ştiinţifice şi profesionale din România şi internaţionale. Cetăţean de Onoare al Municipiului Piatra Neamţ. Cărţi de specialitate: „Chirurgie generală – probe practice pentru examene şi concursuri”; „Profesorul Ion Juvara – dascăl şi promotor al chirurgiei româneşti”; un cap. în „Enciclopedia cancerului”, vol. XII; „Chirurgie generală – vademecum pentru examene şi concursuri”. Beletristice: „Spectru intim – din viaţa unui chirurg”; „Trei bisturie care au revoluţionat medicina” (colab.); „Prin vămile vieţii”, roman; „Nuntă de aur”, poezie şi proză; „Tratat de deflorare”; vol. „Cetăţeni de onoare ai Municipiului Piatra-Neamţ” ş. a.
■ 10/1879 – n. Leon Mrejeriu, la Cotârgaşi, Broşteni, Neamţ (d. 14. 10. 1945, Mizil), institutor, autor de manuale şcolare, folclorist. A absolvit Şcoala Normală „Vasile Lupu” din Iaşi (1899). A predat la: Crucea, Broşteni, Mănăstirea Bistriţa, Zorleni, Poiana Teiului, Târgu-Neamţ, Piatra-Neamţ, revizor şcolar (1908-1912, când s-au clădit peste 100 de şcoli, s-a înfiinţat, la Piatra-Neamţ, un liceu de fete, s-a adăugat un etaj la clădirea Liceului „Petru Rareş”), Silistra, animator cultural în Basarabia, inspector pentru Ardeal şi Bucovina, membru în Consiliul General de Instrucţie, deputat, prefect al Judeţului Neamţ. Unul din iniţiatorii revistei de folclor „Ion Creangă”. Fondator al Băncii Corpului Didactic, primul preşedinte al Asociaţiei Învăţătorilor din Judeţul Neamţ (1912). Scrieri: „O călătorie în Transilvania”, „Carte pentru tineretul de la sate”, „Şezătoare ţărănească”, „Mănăstirea Bistriţa”; „Din Basarabia”, „Înlănţuirea vremurilor”.
■ 10/1930 – n. Ioanichie Bălan, la Stăniţa, Neamţ (d. 22. 11. 2007, Mănăstirea Sihăstria, Neamţ), monah, prozator şi poet religios; a absolvit Liceul Comercial din Roman (1949), tuns în monahism la Mănăstirea Sihăstria, apoi hirotonit diacon, (1953); casier, contabil, secretar şi ghid. Transferat la Mănăstirea Bistriţa, Neamţ (1971-1990), urmează cursurile Institutului Teologic Universitar din Bucureşti (1975), revine la Sihăstria (1990), unde va continua activitatea de propovăduire a credinţei. A reeditat „Vieţile Sfinţilor”, 12 volume. Alte volume: „Patericul românesc”; „Vetre de sihăstrie românească”; „Mărturii româneşti la Locurile Sfinte”; „Convorbiri duhovniceşti”, „Călăuza ortodoxă în biserică”, „Călăuza ortodoxă în familie”; „Părintele Paisie duhovnicul”; „Părintele Cleopa duhovnicul”; „Convorbiri cu teologi ortodocşi străini”.
■ 13/1955 – n. Alexandru Dabija, la Piatra-Neamţ, regizor, a urmat Liceul la Bicaz şi Piatra-Neamţ, apoi Facultatea de Teatru, secţia regie, a I. A. T. C. Bucureşti. Repartizat la Teatrul Tineretului, apoi regizor şi director al Teatrului Odeon. Activitate profesională (regie), la T. T. din Piatra-Neamţ: „Răfuiala”, „O noapte furtunoasă”, „D’ale carnavalului”, „Baba Hârca”, „OO!”, „La coutume”, „Orfanul Zhao”, „Femeia mută”. Alte spectacole, la Bucureşti şi în ţară: „Titanic vals”, „O scrisoare pierdută”, „Absolut!”, „Acasă la tata”, „Cum vă place”, „Comedia erorilor”, „Mult zgomot pentru nimic”, „Un duel”, „Trei surori”, „Nasul”, „Gaiţele”, „Vicleniile lui Scapin”, „Adunarea femeilor”, „Burghezul gentilom”, „Ospăţul lui Balthazar”, ş. a. A montat: spectacole TV şi a organizat workshop-uri cu regizori din Scoţia; cu actori români şi englezi; cu actori români şi belgieni. Premii: Premiul Uniter; Premiul National pentru Artă ş. a.
■ 13/1937 – n. Constantin Grasu, la Tarcău, Neamţ, geolog, profesor universitar doctor (1969). A absolvit Liceul „Petru Rareş” din Piatra-Neamţ şi Facultatea de Geografie-Geologie, Iaşi. A lucrat în învăţământ, la Muzeul de Ştiinţe Naturale din Piatra-Neamţ, cercetător la Staţiunea „Stejarul”, cadru didactic universitar. Secretar de redacţie al Analelor Ştiinţifice a Univ. „Al. I. Cuza” Iaşi, secretar ştiinţific a Filialei Iaşi a Societăţii de Geologie din România, membru al IASTG (Asociaţia Internaţională a Geologilor Struturalişti), Manchester – Anglia. Peste 100 de lucrări publicate în presa de specialitate şi mai multe volume în nume propriu sau în colaborare. Premiul „Gr. Cobălcescu” al Academiei Române. Este autor al volumelor de memorialistică: „Vacanţe ratate” (2005), „Vacanţe recuperate” (2007), „Rememorări tardive” (2014) şi „Istorisiri amalgamate.
■ 14/1930 – n. Elena Uţă-Chelaru, la Chişinău (d. 12. 06. 2013, Bucureşti), artist plastic. A copilărit şi a finalizat studiile liceale la Piatra-Neamţ, unde tatăl său era profesor la Liceul de Fete. A absolvit Institutul de Artă Plastică „Nicolae Grigorescu” Bucureşti (1956) şi tot atunci devine membră a U. A. P. A fost cadru didactic până în 1972. Membră a mai multor instituţii academice de peste hotare. Distinsă cu numeroase premii în ţară şi în străinătate. Multe dintre operele sale se află în colecţii de stat şi particulare din România (la Muzeul de Artă din Piatra-Neamţ, trei dintre lucrările artistei fac parte din expoziţia permanentă) şi din străinătate: Franţa, Italia, Belgia, Grecia, Israel, Rusia, Liban, Germania, Norvegia, S. U. A.
■ 14/1960 – n. Dan Iacob, la Piatra-Neamţ, poet şi eseist. A absolvit Liceul „Petru Rareş” din Piatra-Neamţ (1979), apoi, Facultatea de Transporturi a Institutului Politehnic Bucureşti (1985). În prezent, lucrează la Biblioteca Judeţeană „G. T. Kirileanu” Neamţ, unde a realizat un proiect de teatru-lectură. În 1984, la o sesiunea de comunicări prezintă lucrarea „Strategia gândului filosofic la Baruch Spinoza”. În 1999, după redactări succesive ale eseului „Neodihnirea de fiinţă”, obţine premiul special pentru eseu şi pentru nuvelă la Concursul de Creaţie Creştină „Daniel Turcea”. Eseul apare în volum (2001). Alte cărţi „Lasă-te locuit”; „Pecetea”; „Uită-te o clipă, răsare soarele…”, „Drumuri prin memorie, Semicentenarul unui mod de a fi” (coord.). Este membru al U. S.
■ 15/1955 – n. Vasile Postolică, la Păstrăveni, Neamţ, profesor universitar doctor, la Universitatea din Bacău. Matematician. Fost elev şi profesor la Liceul „Petru Rareş”. Peste 70 de lucrări, mai mult de jumătate publicate în străinătate, pe toate meridianele. Inclus în ediţia a 16-a a „Who’s Who in the World (1998), în „Encyclopedia of business analytics and optimization” din S. U. A.. Participant la sesiuni, conferinţe şi congrese de profil din multe centre ştiinţifice ale lumii. Membru al: A. O. Ş. şi al S. Ş. M. din România, al Societăţii Americane de Matematică, al Societăţii pentru Matematică Aplicată (Philadelphia), al Societăţii Internaţionale de Inginerie Optică (Washington), al Universităţii din Georgia (S. U. A.), al Societăţii Internaţionale de Decizii Multicriteriale şi al The Planetary Society (Pasadena, SUA). Cetăţean de Onoare al Municipiului Piatra-Neamţ.
■ 19/1950 – n. Liviu-Ioan Stoiciu, la Dumbrava Roşie, Neamţ, poet, prozator, dramaturg, publicist. Cursurile liceale la Adjudu Vechi şi Adjud, apoi anii de studenţie – filologie şi filozofie, cu întreruperi, la Baia Mare, Bucureşti, Cluj. Căsătorit cu prozatoarea Doina Popa, s-a stabilit la Focşani (1975-1990), bibliotecar la Biblioteca Judeţeană Vrancea. Preşedinte al C. F. S. N./C. P. U. N. Vrancea, membru al Parlamentului Provizoriu. Fondează „Revista V” (1990), redactor-şef la „Contrapunct”, co-fondator al revistei „Caietele de la Durău” (1995). Debut în Ziarul „Steagul roşu” din Bacău (1967). Editorial, cu „Balans” („Caietul debutanţilor”, 1978). Cărţi: „La fanion”, „Inima de raze”; „Când memoria va reveni”; „O lume paralelă”; „Singurătatea colectivă”; „Poeme aristocrate”; „Ruinele poemului”; „Post-ospicii”; „Poemul animal (crepuscular)”; „La plecare”; „pam-param-pam (adjudu vechi)”; „Craterul Platon” ş. a.
■ 21/1925 – n. Sofia Burculeţ, la Români, Neamţ, profesor emerit, publicist. A absolvit Liceul de Fete (azi, Colegiul Naţional „Calistrat Hogaş”) din Piatra-Neamţ şi Facultatea de Pedagogie şi Psihologie, Bucureşti. A predat la Şcoala Pedagogică, la Liceul „Calistrat Hogaş” şi la Liceul „Petru Rareş”, toate din Piatra-Neamţ. Funcţii: inspector şcolar şi director al Casei Corpului Didactic Neamţ. A contribuit la apariţia Revistei „Preocupări didactice” (1970). Volumul „Rolul şi locul educatorului în procesul de modernizare a învăţământului” (1970).
■ 23/1950 – n. Gheorghe Radu, la Ruginoasa, Neamţ), profesor, publicist. A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii din Iaşi (1974), profesor la Şcoala Generală din Boghicea, Neamţ, apoi, a lucrat la Arhivele Naţionale (arhivist, la Direcţia Judeţului Bacău, până în 1981, director la Direcţia Judeţului Giurgiu, pe aceeaşi funcţie la Direcţia Judeţului Neamţ, până în 2002, în continuare, ca arhivist). Din 2003, muzeograf la Complexul Muzeal Judeţean Neamţ. Debut publicistic (1978) în Revista „Ateneu”, iar editorial (1984) cu „Îndrumător în Arhivele Statului Judeţul Neamţ” (coautor). Au urmat două volume „Catolicii din Judeţul Neamţ: 1552-1900. Aspecte istorice şi demografice” şi „Catolicii din Judeţul Neamţ în secolul XX. Aspecte istorice şi demografice”. Colaborări în presa din Neamţ şi din ţară. Alte cărţi: „Minorităţile naţionale din România: 1918-1925”, (colab.); „Basarabia, pământ românesc” ş. a.
Constantin TOMŞA