Martie 2020
■ 3/1967- n. Gianina Buruiană, la Piatra-Neamţ, profesor discipline de turism la Liceul Economic „Al. I. Cuza Piatra-Neamţ. Liceul „Petru Rareş” din Piatra-Neamţ (1985), Academia de Studii Economice din Bucureşti (1989), doctorat în economie cu tema „Politici macroeconomice în turism” (2007). Cărţi: „Politici macroeconomice în turism” (2008) şi „Ghid de bune practici în turism şi hotelărie” (2010), ambele Ed. Uranus, Bucureşti. Din octombrie 2017, face parte din Consiliul de Redacţie al revistei „Apostolul”. Membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România. (2020)
■ 8/1911 – n. Emanuel Elenescu la Piatra-Neamţ (d. 17. 06. 2003), profesor, compozitor, considerat unul dintre cei mai mari dirijori din secolul al XX-lea (dirijor al Corului Academic Român şi al Orchestrei Simfonice a Radioteleviziunii Române). Turnee în străinătate (Bulgaria, Germania, Italia, Iugoslavia, Polonia, Ungaria ş. a.); autor al multor opere muzicale pentru cor şi orchestră („Rapsodia română pentru vioară şi orchestră”). Distincţii: Ordinul Muncii, Ordinul Meritul Cultural, Titlul de Artist Emerit. De mai mulţi ani, la Piatra-Neamţ, în organizarea Liceului de Artă „Victor Brauner” se desfăşoară Concursul Naţional de Interpretare Muzicală şi Coregrafie „Emanuel Elenescu”, ajuns, în 2013, la a XXII-a ediţie.
■ 08/1955 n. Dorin Nicolae Davideanu la Iaşi, licenţiat al Facultăţii de Matematică secţia Informatică din cadrul Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi (1979), analist-programator la C.P.L. Piatra-Neamţ (1979-1983), şef al oficiului de calcul C.P.L. Piatra-Neamţ 1983-1997, sef serviciu economic la S.C. Pamex S.A. Piatra-Neamţ (1998-2001), director general al S.C. Pamex S.A.(2001-2003), informatician la C.C.D. Neamţ (2014-2016), pensionar. Editor online la revista Apostolul (2016-prezent).
■ 9/1936 – n. Coralia-Letiţia Bunghez, la Bâra, Neamţ, profesoară, publicistă. După efectuarea studiilor: generale şi liceale la Roman şi Iaşi (1943-1954), a urmat cursurile Facultăţii de Filologie-Istorie-Filozofie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi (1954-1958). A predat la Şcoala Generală din Stăniţa şi la Şcoala Medie Săbăoani, Judeţul Neamţ, la licee din Bacău şi din Piatra-Neamţ. A debutat editorial, în 2003, cu lucrarea monografică „Colegiul Naţional «Petru Rareş» – File de istorie (1969-1999)”, urmată de „Pasiune şi culoare – Convorbiri cu Iulia Hălăucescu” şi „Muzeul de Artă «Iulia Hălăucescu»„.
■ 10/1904, n. Dumitru D. Botez, la Roman (d. 5. 10. 1988, Bucureşti), profesor universitar, compozitor, dirijor. A absolvit Liceul „Roman-Vodă” din Roman, Conservatorul de Muzică din Iaşi (1929). În Roman, a fost dirijor la Biserica „Sfânta Vineri” (1929), profesor la Seminarul Teologic şi la Şcoala Normală de Băieţi (1931-1933). La Bucureşti (1933-1949): în Orchestra Radiodifuziunii, dirijor la Corul Radio şi al Corului Filarmonicii „George Enescu”, director muzical la Radio, rector al Conservatorului „George Enescu” (1945-1974). Marele premiu al Uniunii Compozitorilor, Meritul Cultural, Ordinul Muncii. Multe articole în reviste de profil şi în presa culturală. Peste o sută de lucrări corale. Lucrarea „Tratatul de cânt şi dirijat coral” este una de referinţă pentru dirijori.
■ 13/1831 – n. George-Radu Melidon, la Roman (d. 11. 05. 1897, Roman), profesor, prozator, poet şi traducător. A învăţat la Academia din Iaşi. La Paris, a studiat matematica. Cunoştea germana, latina, franceza şi greaca. A fost membru în Epitropia Seminarului „Sfântul Gheorghe” din Roman, ca reprezentant al Ministerului Cultelor (1858-1859); director general al învăţământului primar din România (1862-1864); primul director al Şcolii Normale din Bucureşti (1867). La pensie (1881), s-a retras la Roman, profesor suplinitor la gimnaziu. A donat Primăriei Roman 228 de volume, să se constituie într-un început al bibliotecii publice (2. 04. 1885), conf. actului de donaţie. Lucrări: „Reguli scurte de versificaţie română”, „Istoria naţională pentru popor”, „Manualul învăţătorului”.
■ 13/25/1872, n. Gheorghe Teodorescu-Kirileanu, la Holda, Broşteni, Neamţ (d. 12. 11. 1960, Piatra-Neamţ), cărturar, istoric literar, memorialist, folclorist. Şcoala Normală „Vasile Lupu” din Iaşi (1891). Facultatea de Drept, Iaşi. Ocupă diverse funcţii (1895-1930): secretar al inspectorilor şcolari din Iaşi, custode la Biblioteca Centrală, profesor particular în familia lui Aristide Caradja din Grumăzeşti, Neamţ, magistrat la Iaşi, la Broşteni, profesor, inspector comunal, secretar al Cancelariei Casei Regale şi bibliotecar. În 1935, se stabileşte la Piatra-Neamţ. A donat Bibliotecii Judeţene Neamţ (februarie 1956) peste 25. 000 de volume. Redactor şi colaborator la: „Şezătoarea”, „Arhiva românească”, „Făt-Frumos”, ş. a. Volume: „De-ale lui Creangă”, „Scrisori către Artur Gorovei”, „Corespondenţă,” ed. de Mircea Handoca. 1977; „Scrieri, I-II”, îngr. Constantin Bostan, „Însemnări zilnice (1906-1960)”. ed. Constantin Prangati, „Sub trei regi şi trei dictaturi, vol. I” şi „G. T. Kirileanu sau Viaţa ca o carte”, ambele ed. de Constantin Bostan.
■ 13/25/1875 – n. Socrat D. Lalu, la Piatra-Neamţ (d. 15. 02. 1944, Bucureşti), profesor universitar. doctor în medicină (1898) şi în ştiinţe. A urmat Şcoala Primară Nr. 1 din Piatra-Neamţ, Institutele Unite din Iaşi, Facultatea de Medicină (Sorbona) şi Collège de France. A lucrat în diverse clinici. Întors în ţară (1913), va fi profesor la Universitatea din Iaşi, transferat la Bucureşti (1920). A publicat „Epilepsia experimentală prin creşterea concentraţiei moleculare a sângelui” (1902) „Reglarea osmotică a lichidelor interne la echinoderme” (1903), la Paris. În ţară: „Lecţie de deschidere la Facultatea de Medicină din Iaşi”; „Revista Ştiinţelor Medicale”, 1913; „În chestiunea specialităţilor farmaceutice. Reflecţiile unui medic”, „Diverse” I-II, 1943 ş. a.
■ 17/1819 – n. Alecu Russo, la Străşeni / Prodăneşti, Lăpuşna (d. 5. 02. 1859, Iaşi), scriitor. Studii: în particular cu un dascăl grec, la Institutul „François Neville” (Elveţia, 1829-1835), se pare, studii la o casă de comerţ din Viena, până în 1836. Din cauza unor versuri ce îndemnau la revoltă, este expulzat; după întoarcere în ţară, se stabileşte la moşia părintească Negrişoara din Ţinutul Neamţ, apoi, va fi asesor judecătoresc la Piatra-Neamţ (1841-1844). Colaborări sau i se publică din scrieri în „Albina românească”, „Almanahul pribegilor români” (Paris), „Basarabia”; „Foaia pentru toţi”, „Foaia Societăţii pentru Literatura şi Cultura Română în Bucovina”, „Gazeta de Moldova”, „Lumina satelor” ş. a. Volume: „Jicnicerul Vadră” (pierdută), „Amintiri”, „Cântarea României”.
■ 18/1947, n. Emil Nicolae (pseud. Emanuel Nadler), la Bacău, scriitor, publicist, specialist în probleme de patrimoniu cultural, ziarist, critic de artă, membru al U. S. A absolvit Liceul „Calistrat Hogaş” din Piatra-Neamţ, Facultatea de Filologie din Iaşi. Debut publicistic în „Ceahlăul” (1968), editorial: „Cerul în apă” (1970). Colaborări, cu versuri, studii, cronici literare, eseuri, recenzii şi traduceri, la numeroase publicaţii din ţară şi străinătate. Scrieri: „Poetul adormit în dragoste”, „Rostirea unui fluture-n lumină”, „Studii / Confesiuni / Capricii”, „Psihodrom”, „Femeia şi femela”, trilogia „Omul de hârtie”, „Mortul perfect” şi „Paranoima”. „Victor Brauner – la izvoarele operei”, „Patimile după Victor Brauner”, „Cearcăn – poeme”, „Poezia nu e decât slăbiciunea artei. Cu 6 deSemne şi o copertă de Dinu Huminiuc”, „Autres caprices”, grafică, Dumitru D. Bostan.
■ 23/1903 – n. Virgil Gheorghiu, la Roman (d. 7. 03. 1977, Bucureşti), poet, muzician, cronicar muzical. A frecventat Liceul „Roman-Vodă”, Conservatorul din Bucureşti, studii muzicale la Viena şi la Paris. Debut cu „Cântările răsăritului”, versuri (1925). În anii ’20, coeditor al revistelor „Prospect” şi „XX. Literatură contimporană”; în redacţia „României literare” (1939-1940) supliment al Ziarului „România”. Trei premii: ale S. S. R., pentru sonet, pentru poezie şi Premiul Fundaţiilor Regale (1935). După lucrarea „Din muzica şi viaţa compozitorilor” (1942), începe o lungă carieră în domeniul muzicii. După război, pianist la Filarmonica din Bucureşti (1948-1967).
■ 23/1912 – n. Geo Barton, la Piatra-Neamţ (d. 10. 06. 1982, Bucureşti), actor, absolvent al Conservatorului de Artă Dramatică, Bucureşti (1941), a jucat la Teatrul „Constantin Nottara” din Satu Mare, la Teatrele Giuleşti şi Municipal („Bulandra”), stabilindu-se, apoi, la Teatrul Naţional. A debutat în cinematografie cu „Răsună valea” (1949) urmat de „La Moara cu Noroc” (1950) şi alte douăzeci şi trei de pelicule din care amintim: „Pe răspunderea mea” (1956), „Bijuterii de familie” (1957), „Portretul unui necunoscut” (1960), „Darclee” (1961), „Tudor” (1962), „Dacii” (1967), „Fraţii Jderi” (1973), „Ştefan cel Mare”.
■ 25/1925, n. Gheorghe A. M. Ciobanu, la Roman, profesor, scriitor, autor a numeroase studii, eseuri şi cronici muzicale, literare şi de artă, monografii. A absolvit Liceul „Roman-Vodă” şi Facultatea de Drept (1949) şi a predat în învăţământ până în 2002. A început pe la 10-11 ani să scrie versuri, pe la 14-15 ani să scrie proză. Preocupat de „Problema biologică pe Marte” (un mic studiu, la 17 ani), a elaborat planuri pentru lucrări ştiinţifice: „Noţiuni de astrofilosofie”, „Structura fundamentală a Universului” ş. a. A publicat peste 1000 de eseuri în reviste de cultură, eseuri adunate ulterior în volum). Cărţi: „Monografia Liceului «Roman-Vod㻄, „Locul şi spiritul – Valori artistice din Roman”, „Irimescu, între statornicie şi zbor”, „Scrieri”, I-V, „Primii fiori (scrieri din adolescenţă)”, „Mileniul Trei pe portativ”, „Normativul juridic”, „«Mioriţa» – mit triadic”, „Modelarea”, „Portrete printre rame”, „Mecena, medic, misionar, Teodorescu”.
■ 27/1950, n. Gheorghe Simon, la Agapia, profesor, a absolvit Liceul „Ştefan cel Mare” din Târgu-Neamţ, apoi Facultatea de Litere din Iaşi (1975). Debut cu poezie în Ziarul „Ceahlăul” (1969), editorial, cu „Fulgere captive”, poeme (1984). Pentru eseu, a fost apreciat cu premii ale revistelor „Luceafărul”, „Ateneu”, „Tribuna”, „Antiteze”. Membru al U. S. din România şi membru al Asociaţiei Europene „François Mauriac”. Cărţi: „La quête sans conquête”, eseu, Franţa, 1994; „Viaţa după Iisus”, „James Joyce, une lecture roumaine”, 1996; „Duminica absenţelor”, „Ardere de tot”, „Sylvie Germain ou la trenscendance du silence”, Franţa, 2012, „Amin Agapia”, „Fractalia”.
■ 28/1933 – n. Gheorghe Amaicei, pe Valea Cracăului, profesor, preşedinte al Asociaţiei Învăţătorilor din Judeţul Neamţ (din 1995), d.-31.08.2019. Membru fondator al seriei noi a Revistei APOSTOLUL. Absolvent al Şcolii Normale de Băieţi „Gheorghe Asachi” din Piatra-Neamţ, al Facultăţii de Matematică din Iaşi. A lucrat ca metodist la Casa Corpului Didactic, colaborator al revistelor „Gazeta de matematică”, „Preocupări didactice”, „Cărţi matematice”, „Apostolul”. Alături de dr. Gheorghe Iacomi, a înfiinţat Asociaţia „Prietenii Ceahlăului” (1980).
■ 30/1633 – n. Miron Costin, la Iaşi (d. 24. 12. 1691, Roman), cronicar, poet şi traducător, a urmat Colegiul Iezuit din Bar şi Cameniţa. Revine în ţară (1653) adus de către Iordache Cantacuzino, care îl va sprijini în cariera sa diplomatică. Dregător în Divanul Domnesc. După 1660, va urca în rang, până la mare logofăt cu o activitate diplomatică bogată în solii, cu turcii, cu ungurii, cu polonezii şi cu italienii. Intrând în dizgraţia lui Constantin Cantemir, acesta va porunci decapitarea sa şi a fratelui său Velicico, poruncă îndeplinită la Roman, în decembrie 1691. Opere: „De neamul moldovenilor…”: „Descrierea Moldovei şi a Ţerei Româneşti în trei cânturi, în versuri polone”, „Viaţa lumii şi stihuri împotriva Zavistiei”; „Despre poporul Moldovei şi al Ţerei Româneşti”, ş. a.
■ 31/1924 – n. Iulia Hălăucescu, la Tarcău, Neamţ (d. 18. 12 2007, Piatra-Neamţ), artist plastic, „doamna acuarelei româneşti”. A absolvit Liceul de Fete din Piatra-Neamţ, studentă la Academia de Arte din Iaşi, continuă la Institutul „Nicolae Grigorescu”, Bucureşti. Membru U. A. P. (1954) Preşedinte al Cenaclului U. A. P. Piatra-Neamţ şi al Filialei Neamţ a U. A. P. (1975-1979). Peste 60 de expoziţii personale (1950-2007). Retrospective (1984-2000): Bucureşti, Iaşi, Piatra-Neamţ şi în Franţa, la Bayonne şi Saint Pied. Împreună cu Simona Vasiliu-Chintilă a realizat un grafitto la Casa de Cultură din Piatra-Neamţ şi la Hotelul „Roman” din Roman. În anul 2004, s-a inaugurat Muzeul de Artă „Iulia Hălăucescu” din Tarcău.
Constantin TOMŞA