■ dec. 1907 – d. Manuel Halunga, la Piatra-Neamţ (n. 1825, Botoşani), institutor, publicist. Absolvent al Academiei Mihăilene din Iaşi, a predat la Şcoala Primară de Băieţi Nr. 1 din Piatra-Neamţ timp de patru decenii, fiind un militant activ pentru Unirea Principatelor şi cucerirea Independenţei de Stat a României. A fost membru în „colegiul diriginte” (casier) al Societăţii Ştiinţifice Literare „Asachi”, al „comitetului de redacţiune” (1.02.1882 – 1.11.1884) şi colaborator al revistei omonime şi chiar a scos „pe spesele sale” nr. 3. A mai colaborat la: „Corespondenţia provincială”, „Mişcarea” şi „Propăşirea”.
■ 3/1874 – n. Vincenzo Puschiasis, la Rigolato Friuli, Italia (d. 27. 08. 1941, Piatra-Neamţ), sculptor în piatră. Venit în Piatra-Neamţ (1899), a deschis o carieră de piatră la Băcioaia, lângă Văleni (Peste Vale) şi, cunoscându-l pe maistrul zidar Carol Zane, va face parte dintr-o echipă de muncitori care, după Primul Război Mondial, va alcătui prima antrepriză de construcţii. Căsătorit şi naturalizat în România. De numele lui se leagă construirea de monumente ale eroilor, obeliscuri, socluri pentru statui, pietre funerare ş. a., în Neamţ, Bacău, Vaslui şi Suceava (Complexul Funerar din Cimitirul „Eternitatea” din Piatra-Neamţ, împreună cu Gh. Iconaru). A lucrat şi la clădirea actuală a T. T. La acestea se adaugă numeroase fântâni, poduri, viaducte, biserici ş. a.
■ 5/1934 – n. Vasile Ţifui, la Ceahlău, Neamţ (d.?), profesor de matematică, absolvent al Liceului „Petru Rareş” din Piatra-Neamţ şi al Facultăţii de Matematică-Fizică a Universităţii din Iaşi, a profesat la Liceul din Bicaz (1958-1971), apoi la Liceul de Informatică din Piatra-Neamţ. Colaborator cu studii şi articole la Revista de Matematică, seria B. Autor, în colaborare, al unor manuale de „Lecţii de analiză matematică” pentru gimnaziu şi liceu.
■ 6/1864 – n. Nicodim Munteanu (prenumele, Nicolae), la Pipirig, Neamţ (d. 27.02.1948, Bucureşti), a absolvit Seminarul „Veniamin Costachi” Iaşi (1890), unde l-a cunoscut pe G. T. Kirileanu, apoi Academia din Kiev (1895). Tuns în monahism, la Mănăstirea Neamţ (1894), hirotonisit arhimandrit şi numit vicar al Mitropoliei Moldovei (1898-1902), vicar al Episcopiei Dunării de Jos (1902-1909) şi director al Seminarului „Sf. Andrei”, Galaţi (1903-1909), episcop la Huşi (1912), stareţ la Neamţ (1924-1935), mitropolit al Moldovei (1935-1939), patriarh (1939 – 1948), membru de onoare al Academiei. Numeroase cărţi originale şi traduceri: „Noul Testament” (cinci ediţii), „Psaltirea” (trei ediţii); „Biblia ilustrată. Locuri alese, însoţite de ilustraţii de artă şi lămuriri ştiinţifice”, colab. cu I. D. Ştefănescu.
■ 6/1949 – n. Paul Chiribuţă, la Buhuşi, actor. După absolvirea I. A. T. C. Bucureşti (1972), a fost repartizat la T.T. Piatra-Neamţ, unde a debutat în spectacolul „Harap-Alb”. A interpretat numeroase roluri în spectacolele montate la T.T.: „Nastratin Hogea”, „Farsa jupânului Pathelin”, „Zigger-Zagger”, „Valea Râsului”, „Romeo şi Julieta”, „Slugă la doi stăpâni”, „Nevestele vesele din Windsor”, „O noapte furtunoasă”, „Dragonul” ş. a. În 1984, s-a transferat la Teatrul „Bulandra” din Bucureşti, apoi, din 1994, consilier al Fundaţiei „Tofan”. În 1996, a fost numit de Silviu Purcărete director al Şcolii de Actori din Limoges, Franţa.
■ 7/1935 – n. Elena Didoiu, la Cacica, Judeţul Suceava. A urmat cursurile Facultăţii de Filologie a Universităţii Al. I. Cuza din Iaşi, după care pentru scurt timp a lucrat în învăţământ, apoi la Biblioteca Raională din Roman, Biblioteca Regională Bacău şi, din 1971, ca director al Bibliotecii Judeţului Neamţ. În timpul cât a condus biblioteca din Piatra-Neamţ (până în 1989, când s-a pensionat) a reuşit să imprime colectivului pe care l-a condus un stil de muncă profesionist în domeniu, unitatea devenind una dintre cele mai prestigioase din ţară. În 1972, în anul Internaţional Al Cărţii, sub atenta sa supraveghere s-a construit clădirea bibliotecii, aceasta fiind, la acea dată, singura construcţie cu destinaţie specială pentru activitatea cu cartea, clădită în România. Este autoarea mai multor articole publicate în presa de specialitate şi nu numai, iar în 2016 a publicat cartea „Mesajul din sticlă”.
■ 9/1946 – n. Elena Vulcănescu, la Focşani, stabilită cu familia, încă din copilărie, la Piatra-Neamţ, unde a fost profesoară de limba şi literatura română aproape întreaga carieră. Poetă, prozatoare, istoric literar, membră a U. S. A absolvit Facultatea de Filologie a Universităţii din Iaşi (1969). Publicistic a debutat în Revista „Luminiţa” cu poezie, iar editorial cu „Dor de zei” (2000). După mai multe cărţi de poezie, a publicat o carte impresionantă, „Bucureşti – Paris via Mirceşti”. A colaborat şi publică versuri şi articole de istorie literară în: „Acţiunea-press”, „Asachi”, „Convorbiri literare”, „Cronica”; „Luceafărul”; „Poezia”; „La Tazlău” ş. a. Alte cărţi: „Cain”; „Poemul din călcâi”; „Catrenul şi umbra”; „Gabion”; „Azil pentru melci”; „Veronica Micle – muza dintre Eminescu şi Caragiale”.
■ 10/1941 – n. Ioan Caraza, la Farcaşa, Neamţ. A absolvit Seminarul Teologic de la Mănăstirea Neamţ, Institutului Teologic Bucureşti (1965); doctor în teologie (1999); studii la Universitatea din Tübingen; Facultatea de Teologie a Universităţii din Bonn; cursuri la Universitatea din Köln şi la Universitatea din Freiburg. Traducător la Serviciul de Relaţii Externe al Patriarhiei. Asistent la Institutul Teologic Bucureşti; suplinitor la Lectoratul de limbă germană la Institutul Teologic şi la Catedra de Dogmatică; lector titular la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universităţii Bucureşti, în diferite perioade: suplinitor la facultăţile de teologie din: Craiova, Constanţa şi Târgovişte.
■ 13/1859 – n. Gheorghe Nicolau, la Români, Neamţ (d. 1924, Piatra-Neamţ), institutor, revizor şcolar, publicist, deputat. A absolvit Şcoala Normală „Vasile Lupu”, Iaşi (1880). A predat la: Dăneşti, Români, Piatra-Neamţ (Şcolile nr. 1, 2 şi 3); a sprijinit construirea a peste 40 de localuri de şcoală (Şcoala Nr. 3, inaugurată în prezenţa lui Spiru Haret; 20. 09. 1898; şcoala din Români, azi, îi poartă numele), a înfiinţat: internatul Liceului „Petru Rareş”; 30 de biblioteci; 33 de şcoli pentru adulţi; Corul Învăţătorilor din Neamţ (mai 1902); a activat cercurile culturale; cu Zulnia Isăcescu, a pus bazele Revistei Corpului Didactic din Judeţul Neamţ (de la nr. 10-11/1899, „Propăşirea”); a fondat băncile „Pietricica” şi „Princepele Carol”. Deputat (1914 şi 1919). Colaborări: „Convorbiri literare”, „Învăţământul primar”. Lucrări: „Un împărat meseriaş”, „Ceva relativ la surmenaj”, „Judecata pentru moştenire”, „Calculul oral” ş. a.
■ 16/1883 – n. Gavriil Galinescu, la Hangu, Neamţ (d. 10.07.1960, Durău, Neamţ), a absolvit Facultatea de Teologie, Conservatorul de Muzică şi Declamaţie, Bucureşti (1909), Conservatorul de Muzică din Leipzig, o specializare la Viena, iar pentru muzica orientală, la Atena. Profesor la: Dorohoi, Buzău, director la Şcoala Pregătitoare din Hangu (o va organiza ca gimnaziu mixt), Iaşi, Cernăuţi, Academia de Muzică şi Artă Dramatică din Iaşi. Retras la Hangu, va fi primar (1944) şi director al Căminului Cultural (1945). Cărţi: „Arta religioasă, caracteristici, rolul şi importanţa ei”; „Muzica corală bisericească”; „Manuale didactice de muzică de George Breazul”; „Muzica în Moldova”; „Cântecele munţilor noştri”; „Cântarea bisericească”.
■ 18/1886 – n, Vasile Ispir, la Târgu-Neamţ. (d. 5.07.1947, Bucureşti), profesor, ecumenist, misionar. A absolvit: Seminarul din Iaşi, Facultatea de Teologie, Bucureşti. Studii de specializare: Berlin, Oxford; doctor docent (1919-1920). Profesor, secretar general în M. C. A. A înfiinţat Asociaţia Misionară Ortodoxă, Institutul de Îndrumări Misionare, Cercul social-creştin „Solidaritatea”, cursuri de vară la mănăstirile Neamţ şi Cozia. Participant la congrese şi conferinţe peste hotare. Lucrări: „Introducere în studiul religiunii comparate”; „Natura şi dezvoltarea ideii de Dumnezeu în societatea popoarelor primitive din Africa centrală”; „Îndrumarea misionară a Bisericilor Ortodoxe”; „Biserica noastră şi ecumenismul contemporan”, „Sectele religioase din România” ş. a.
■ 20/1937 – n. Eugenia Popescu, la Roman, absolventă a Facultăţii de Filosofie a Universităţii din Iaşi (1964), doctor în pedagogie (1972), asistent la catedra de pedagogie de la Universitatea ieşeană (1964-1967), lector, conferenţiar universitar la Universitatea Bucureşti, expert în probleme de pedagogia acţiunii în proiecte de pregătire a cadrelor de către Fundaţia „Pestalozzi” (Elveţia) şi Fundaţia S. O. S. – Satele de Copii (Austria). Coautoare la: „Curs de pedagogie” I-II; „Didactica învăţământului preşcolar”; „Teoria jocurilor recreative”. Lucrări, în nume propriu: „Curs de pedagogie şi metodica învăţământului preşcolar”; „Pedagogia preşcolară”; „Prelegeri de pedagogie”.
■ 21/1722 – n. Paisie Velicicovschi, la Poltava, Ucraina, din părinţi români (d. 15.11.1794, Mănăstirea Neamţ), cărturar şi deschizător de drum în organizarea vieţii mănăstireşti. La Secu şi la Neamţ, a fost rânduit stareţ (1779). El a iniţiat şi a sprijinit o amplă activitate de traducere a operelor fundamentale ale literaturii patristice ale lui Vasile cel Mare, Ioan Gură de Aur, Ioan Casian, Ion Scărarul şi Grigore Sinaitul, scrierile lui Aristotel, Platon, Socrate şi Plutarh sau cărţile populare de mare circulaţie: „Alexandria”, „Esopia”, „Floarea darurilor”, „Varlam şi Ioasaf”. La acestea se adaugă „Viaţa Sfântului Nifon, patriarhul Ţarigradului”, „Letopiseţul ţării. Letopiseţ al lui Nicolae Mavrocordat”, lexicoane şi comentarii.
■ 24/1945 – n. Cristian Livescu, ziarist critic şi istoric literar, editor, a absolvit Facultatea de Filologie, Bucureşti. Debut în „Viaţa studenţească” (1965). Redactor la ziarul „Ceahlăul” (1968-1989), consilier la Inspectoratul pentru Cultură, consilier judeţean; membru al U. S. (1989), al U. A. P., preşedintele S. S. Neamţ, preşedinte în jurii locale şi naţionale. Membru fondator al Revistelor „Credinţa neamului”, „Poezia”, „Antiteze” (redactor şef, director), director-fondator al Editurii „Crigarux”; redactor asociat la Revista „Convorbiri literare” din Iaşi. Distins cu medalia „150 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu” şi cu Ordinul Meritul Cultural în Grad de Cavaler. Debut editorial: „Introducere în opera lui Ion Pillat” (1980). Alte cărţi. „Scene din viaţa imaginară”; „Voluptatea labirintului”, „Întâiul Eminescu”; „Ascuns într-o lojă”; „Magiştri & hermeneuţi”; „Eminescu şi enigmele «Caietului vienez»”. Ediţii de autor: „Calistrat Hogaş, «Pe drumuri de munte»”; „Ion Creangă, Opere”, reeditare a ediţiei lui G. T. Kirileanu (1939) ş. a.
■ 28/1949 – n. Botez Mihai, la Filioara, Văratec, Neamţ, profesor doctor, poet, prozator, publicist, absolvent al Liceului „Ştefan cel Mare” din Târgu-Neamţ, al Facultăţii de Filologie, Secţia franceză-română a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Beneficiind de o bursă a Statului francez, a urmat cursuri intensive la Avignon. A susţinut examenul de doctorat cu teza „Mallarmé. l’Admirable e la «divine tragédie» du litéraire” (1998). A debutat cu volumul de proză „Jocul de-a cine pierde câştigă” (1986). A publicat şi volume ce conţin lucrări didactice, cărora li se adaugă numeroase articole de critică literară în presa din Moldova. Alte cărţi; „Litérature française”; „Le texte et son double” ş. a.
■ 29/1903 – n. Sergiu Dan (pseud. Isidor-Sergiu Rottman), la Piatra-Neamţ (d. 13. 03. 1976, Bucureşti), prozator, publicist şi traducător, absolvent al Liceului „Petru Rareş”, Piatra-Neamţ, al Şcolii Superioare Comerciale, Bucureşti. Debut în „Cugetul românesc” (1922). Colaborări la majoritatea revistelor literare. A debutat editorial: cu „Viaţa minunată a lui Anton Pann” (colab., 1929). Alte cărţi: „Dragoste şi moarte în provincie”; „Arsenic”; „Surorile Veniamin”; „Unde începe noaptea”; „Roza şi ceilalţi”; „Taina stolnicesei”; „Tase cel Mare”; „Dintr-un jurnal de noapte”, până în 1970; „Serviciul de noapte”, 1980.
N. R. – Prelucrare după Personalităţi ale culturii din judeţul Neamţ, un calendar alcătuit de Constantin Tomşa, Editura Crigarux&Cetatea Doamnei, Piatra-Neamţ, 2014).
Red.