■ 2/1933 – n. Alexandrina-Camelia Al. Mancaş, la Chilia, Talpa, Neamţ (d. 28 mai 2022, Nevers, Franţa) profesoară, prozatoare, memorialistă. A urmat Liceul „Petru Rareş” din Piatra-Neamţ şi Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport din Bucureşti. Cariera didactică: la Liceul Teoretic din Bicaz şi la Liceul „Petru Rareş”. A debutat editorial cu romanul „Eternitate de trei ani”, prefaţat de Dumitru Almaş. Alte cărţi: „Iepurii de la Iepureni” (colab.), 1997; „Alb”, versuri 1997; „Şerbeştii lui Talpă”, monografie (colab.), 2004 şi „Covorul regal”, 2017. Colaborări: revista „Apostolul”, „Asachi”, „Ateneu”, „Revista de educaţie fizică şi sport” ş. a.
■ 02/2007 – d. Traian CICOARE, la Piatra-Neamţ, (n. – 25.01.1925, Văgiuleşti, Jud. Mehedinţi). Liceul „Traian” din Turnu-Severin (1944), Facultatea de Istorie din Cluj, 1968. Inspector la Comitetul de Cultură şi Artă Neamţ, profesor şi director adj. la Liceul Pedagogic. Prezent la colocvii, simpozioane, vernisaje, lansări de carte, festivaluri de teatru, manifestări muzicale, frecventează şi Cenaclul Petrodava, iar din 2005, devine mentorul şi sufletul grupului Convorbiri Culturale Petrodava şi al Fundaţiei Pro Basarabia şi Bucovina. Colaborator de bază al revistei Apostolul, publică şi în ziarele locale, în revistele Asachi, Antiteze, Ţara Hangului, La Tazlău, Anotimpuri etc.
■ 6/1958 – n. Adrian Alui Gheorghe, la Topoliţa, Neamţ, scriitor. Facultatea de Filologie, Iaşi, dr. în filologie. A condus Cercul Literar „Tinereţe fără bătrâneţe” din Piatra-Neamţ, profesor, ziarist, director de muzeu, consilier, deputat, director al Direcţiei pentru Cultură Neamţ şi al Bibliotecii Judeţene „G. T. Kirileanu”. Colaborează la cele mai importante reviste din ţară. Iniţiator al mai multor publicaţii literare din Neamţ („Antiteze”, „Biblioteca din Nord”, „Caietele de la Durău”, „Conta”, „Ion Creangă”, „Meridianul Ozana”). Distins cu Premiul Naţional al U. S. şi cu Ordinul Meritul Cultural, în Grad de Cavaler şi în Grad de Ofiţer. Fondator al Colocviilor Naţionale de Poezie. Cărţi: ”Intimitatea absenţei”, „Cântece de îngropat pe cei vii”, „Fratele meu, străinul”, „Supravieţuitorul şi alte poeme”, „Goliath”, „Îngerul căzut”, „Bătrânul şi Marta”, „Părintele Iustin Pârvu: o misiune românească şi creştină”, „Frig”. „Epistolar (1978-1990)”, „O dramă la vânătoare”, „Paznicul ploii”, „Contribuţii la estetica umbrei”; „Urma”, „Laika”. A îngrijit multe cărţi din creaţia lui Aurel Dumitraşcu.
■ 15. 07. 1976 – n. Daniel Dieaconu, la Piatra-Neamţ, profesor, istoric, eseist, documentarist. După absolvirea Facultăţii de Istorie din Bucureşti, a obţinut catedra de specialitate la Grinţieş. Este profesor mentor pentru istorie, doctor în istorie (2007), membru al Consiliului Ştiinţific al Parcului Naţional Ceahlău ş. a. Cărţi (în nume propriu): „La poale de Ceahlău”, „Ceahlăul, muntele legendelor sau legenda muntelui”, „Legendele Muntelui Ceahlău”, „Evreii din Moldova de Nord, cu privire specială asupra Judeţului Neamţ / De la primele aşezări până în anul 1938”, „Realitatea unui mit: Corneliu Zelea Codreanu”, „Mitologie şi creştinism la Muntele Ceahlău” ş. a. Premiul revistei „Apostolul”, ediţia I, Piatra-Neamţ, 2016.
■ 18/1948 – n. Valerian PERCĂ, la Săboani (d. 06.12. 2010, Roman). Licenţă în filologie la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi. Profesor la Şcoala generală din Muncelul de Sus, judeţul Iaşi, profesor şi director al Liceului din Săboani, judeţul Neamţ. Colaborator al revistei noastre, apoi membru în Consiliul de redacţie, a răspuns de prezentarea zonei Roman în paginile Apostolului în perioada decembrie 2002 – martie 2009. Se implică în mişcarea sindicală, apoi în cea politică, devenind în 2009, vicepreşedinte al C. J. Neamţ şi răspunzând demn şi competent de cultura acestui spaţiu.
■ 18/1933 – n. Mihai-Emilian Mancaş, la Dobreni, Neamţ, profesor, poet, prozator, dramaturg, eseist. A absolvit Liceul „Petru Rareş”, Piatra-Neamţ şi Facultatea de Litere a Universităţii „C. I. Parhon”, Bucureşti. Profesor la Bicaz şi Piatra-Neamţ. Deputat (1990). A debutat în „Iaşul nou”. A colaborat la revistele: „Luceafărul”, „Asachi”, „Ateneu”. Volume: „Freamătul luminii” (colab. 1958); „Iepurii de la Iepureni” (colab.); „Sine ira”; „Bistriţă, apă vioară”, 2010; „Mămăliga”, 2011; „Poezii din juneţe”, 2012; „Teatru”, 2012; „Zilele: Lumea lui Iţă, 2013; „Moara lui Tudoran”, 2014; „Vânturile, valurile” (2016); „Didactica Parva” (2021); „Dobreni ‒ Neamţ, Vatră de civilizaţie sătească” (2022).
■ 20/1939 – n. Mihail Apăvăloae la Avereşti, comuna „Ion Creangă”, Neamţ. Absolvent al Facultăţii de Biologie-Geografie din Iaşi. Cadru didactic; cercetător la Staţiunea „Stejarul” din Pângăraţi, Piatra-Neamţ. A publicat în reviste şi tratate din ţară şi din străinătate, peste 80 de lucrări ştiinţifice. Cărţi: „Ghid de practică geologică, geografică şi biologică în partea centrală a Carpaţilor Orientali” (cap. Climatologie); „Geografia României, I, Geografia fizică” (cap. Clima); mai multe studii monografie ale localităţilor Piatra-Neamţ, Stăniţa; Pângăraţi, Tarcău, despre biserici şi Protopopiatul Piatra-Neamţ.
■ 21/1959 – n. Dorin Ploscaru, la Podoleni, Neamţ, preot, poet. Facultăţile de Teologie din Bucureşti şi Iaşi (1993). Paroh la: Fundu-Herţei, Dorohoi, la Mirceşti, Iaşi, la Hlăpeşti, Neamţ, profesor, la Seminarul Teologic, Baia-Mare, inspector la Inspectoratul pentru Cultură Neamţ, paroh la Parohia „Sfânta Treime”, Vaduri II. Colaborări: „Luceafărul”, „Poesis”, „Convorbiri literare”, „Dacia literară”, „Caiete botoşănene”, „România literară”, „Vatra”. Debut editorial: „Să mori primăvara”, versuri. Au urmat „Sâmbăta lui Lazăr”, „Flaşneta”, „Peştele pe uscat”, „Peştele albastru”, „Aurora dreams”.
■ 22/1955 – n. Grigore Agache, la Gherăeşti, Neamţ, artist plastic. A absolvit Liceul de Muzică şi Arte Plastice „Octav Băncilă” Iaşi şi Institutul de Arte Plastice „Ion Andreescu” din Cluj-Napoca. Membru U. A. P. A debutat la Cluj-Napoca, la o expoziţie studenţească (1979); numeroase expoziţii personale, colective la: Bucureşti, Piatra-Neamţ, Bacău, Baia Mare; Italia; Chişinău; Budapesta; Bienalele „Lascăr Vorel”; participant la Taberele de creaţie: Tescani, Bacău, din Neamţ: Dumbrava, Potoci, Durău. Premiul special al juriului la Bienala „Lascăr Vorel”. Premiul pentru pictură – Bienala „Lascăr Vorel”.
■ 23/1913 – n. Ioan Iacob de la Neamţ, la Crăiniceni, Horodiştea, Botoşani (d. 5. 08. 1960), a urmat, liceul, la Cozmeni-Cernăuţi şi în 1932, rudele vor să-l dea la Facultatea de Teologie din Cernăuţi, dar el a refuzat şi după un an a intrat în obştea Mănăstirii Neamţ, ostenindu-se ca bibliotecar şi îngrijitor la bolniţă. Este tuns în cinul călugăresc. Pleacă în Ţara Sfântă la Mănăstirea Sf. Sava (paracliser, infirmier), se nevoieşte într-o peşteră aproape de Marea Moartă (1939-1940), într-un lagăr pe Muntele Măslinilor (1940-1941), se întoarce la Mănăstirea Sf. Sava, e hirotonit diacon (1947), preot în biserica Sfântului Mormânt; în obştea Mănăstirii Sf. Gheorghe Hozevitul (1952), se retrage în peştera Chilia Sf. Ana, în1953, timp de 7 ani. A trecut în veşnicie, trupul său, după 20 de ani, a fost aşezat într-o raclă de chiparos şi a fost trecut în rândul sfinţilor (20-21. 06. 1992).
■ 24/1921 – n. Teoctist Galinescu, la Hangu, Neamţ (d, 10. 08. 2008, Chiriţeni, Hangu), învăţător, publicist, absolvent al Şcolii Normale „Gheorghe Asachi” din Piatra-Neamţ, deţinut politic (1948-1953), a lucrat în diferite domenii până în 1970, când a fost reintegrat în învăţământ. După 1989, revine în prim-planul vieţii sociale a comunei, fiind consilier local la Hangu, lider al organizaţiei locale a veteranilor de război, reactivează tradiţiile culturale ale comunei, prin scrieri de memorialistică, activităţi artistice cu caracter folcloric şi organizarea corului căminului cultural. El este cel care a pus bazele Fundaţiei Culturală „Gavriil Galinescu” şi ale Revistei „Ţara Hangului”.
Constantin TOMȘA
(N. R. – Prelucrare după Personalităţi ale culturii din judeţul Neamţ, un calendar alcătuit de Constantin Tomşa, Editura Crigarux&Cetatea Doamnei, Piatra-Neamţ, 2014).