■ 1/1946 – n. Petruş Andrei, la Goşmani, Neamţ, profesor, scriitor. Absolvent al Liceului 
„Petru Rareş” din Piatra-Neamţ şi al Facultăţii de Filologie Iaşi, a predat, până la pensionare, la Liceul din Puieşti, Vaslui. Redactor la mai multe publicaţii („Visătorii”, „Amurg sentimental”, „Dor de dor”). Colaborator la: „Dacia literară”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Cuvântul adevărului” (Canada). Cărţi: „Descântece de inimă rea”, „Floare de jar”, „Flacăra de veghe”, „Cântecul toamnei”, „Mierea din trestii de cuvânt”, „Poeme târzii”, „101 sonete”, „Crepuscul de miere”, „Într-un crâng de neuitări”.
■ 2/1943 – n. Cezarina-Georgeta Strătilă, profesoară. A absolvit Liceul „Calistrat Hogaş” din Piatra-Neamţ şi Facultatea de Matematică-Mecanică din Iaşi. Cariera didactică: profesor la Dobreni, Neamţ şi la Grupul Şcolar de Chimie din Piatra-Neamţ, azi, Colegiul Tehnic „Gheorghe Cartianu” (1971-2000), director adjunct, director (1994-1999). Pe lângă cariera profesională, a desfăşurat o activitate deosebită ca manager, în administrarea şcolii şi în organizarea unui număr important de manifestări didactice şi ştiinţifice cu elevii şi cu cadrele didactice (Simpozionul „Ştefan Procopiu”, de ex., de nivel naţional), multe dintre aceste acţiuni fiind susţinute material din fonduri proprii, chiar şi după pensionare. De numele său se leagă înfiinţarea Fundaţiei Grup Şcolar Chimie şi continuarea publicării revistelor şcolare, „Anotimpuri” şi „Anuarul şcolii”.
■ 3/1943 – n. Vasile Vasile, la Borleşti, Neamţ, profesor, dirijor, muzicolog. Absolvent al 
Seminarului Teologic de la Mănăstirea Neamţ, al Conservatorului de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj (1971) şi al Facultăţii de Filologie a Universităţii din Iaşi (1974); doctor în pedagogie (1993) şi în muzicologie (1994). Profesor în Bacău şi Piatra-Neamţ; fondator, director al Şcolii Populare din Piatra-Neamţ, cercetător ştiinţific la Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, profesor asociat la Academia de Muzică, Bucureşti, conferenţiar la Universitatea Naţională de Muzică, profesor la Facultatea de Teologie din Piteşti. Scrieri: „Iubirea de moşie e un zid”, „Profiluri de muzicieni români, sec. XIX-XX, I”, „Gavriil Galinescu – reprezentant de seamă al muzicii româneşti”.
■ 4/1952 – n. Iosif Haidu, la Făgăraş, Braşov, pictor. Absolvent al Facultăţii de Artă din Iaşi (1977), profesor la Clubul Copiilor şi la Cenaclul „ProArte” din Roman. Membru al U. A. P. (1982). Numeroase expoziţii personale, de grup şi colective. Lucrări în colecţii din ţară şi din străinătate (Olanda, Franţa, Germania, Cipru, Portugalia, Italia, Israel, Turcia, S. U. A.). Premii: Bienala Naţională de Artă „Lascăr Vorel” (2001) şi Premiul pentru 30 de ani de activitate pedagogică şi 25 de ani de activitate expoziţională (2009).
■ 7/1925 – n. Elena Botez-Butnaru, la Piatra-Neamţ, soprană. A fost eleva Sidoniei Hogaş, a absolvit Academia de Muzică şi Artă Dramatică, Bucureşti, solistă la Opera din Bucureşti şi prim-solistă la Opera din Timişoara, interpretând peste 30 de ani, alături de Nicolae Herlea, Dan Iordăchescu, Viorica Cortez. Turnee: Franţa, Italia, Germania, Polonia ş. a. Colaborează la Catedra de canto a Liceului de Artă „Victor Brauner” din Piatra-Neamţ.
■ 8/1967 – d. Otilia Cazimir, la Iaşi, (n. 12. 02. 1894, la Cotu Vameş, Roman, v. fişa lunii februarie.)
■ 12. 06. 1962 – n. Petru Vamanu, la Negreşti, Neamţ, artist plastic. A absolvit Liceul de Artă din Bacău. Între 1981 şi 2014, a participat la numeroase expoziţii de grup: Bacău (1981), Piatra-Neamţ (1984, 1993), Botoşani (1988), precum şi la Taberele de creaţie de la Dumbrava, Neamţ (1991) şi Potoci, Neamţ (1992, 1993). A pictat mai multe biserici.
■ 12/1977 – d., Filip Brunea-Fox, la Bucureşti, ziarist (n. 18. 01. 1898, Roman, v. fişa, lunii ianuarie.)
■ 13/1949 – n. Eugen Steţcu, la Roman, poet format în cenaclurile literare „Cezar Petrescu” şi „Panait Muşoiu” din oraşul natal. Este fiul cunoscutului profesor, istoric şi criticul literar Neculai Gr. Steţcu. Debut (1996) cu placheta „Mitologii şi sentimente”, cu o prefaţă de Eugen Simion, urmată de „Pe vocala unui zeu”, 2005 şi „Pânza mov a obsesiei”, 2012.
■ 13/1883 – n. Işoanţ I. Mironescu, la Tazlău, Neamţ (d. 22. 07. 1939), medic, scriitor. Absolvent al Facultăţii de Medicină, doctorat (1912) şi studii de specializare la Berlin. Profesor universitar şi şef de clinică (1921). A debutat cu proză scurtă („La priveghiu” şi „La praznic”) în revista elevilor. Colaborări: „Viaţa românească”, „Însemnări ieşene”, „Solia Moldovei”, „Avântul”, „Însemnări literare”. Debut editorial: „Sandu Hurmuzel”, (1916). „Scrieri”. Alte volume: „Oameni şi vremuri”, 1920; „Într-un colţ de rai” (desene de A. Murnu), 1930; „Catiheţii de la Humuleşti”, 1938; „Tulie Radu Teacă”, pref. Mihail Sadoveanu, 1940; „Scrieri”, ed. îngr. de Cezar Ţucu, 2006.
■ 13 iunie 1957 – n. Petre Lucanu, la Vânători-Neamţ, artist plastic. A absolvit şcoala primară în satul natal, Liceul „Ştefan cel Mare” din Târgu-Neamţ, apoi Institutul de Artă Plastică „Ion Andreescu” (1982). Participant la expoziţii naţionale şi municipale organizate de U. A. P.: Bucureşti (1989, 1992); expoziţii internaţionale (1988-1989); expoziţia de miniaturi (Canada). Lucrări în colecţii particulare din Spania şi Franţa.
■ 14/1961 – n. Radu Florescu, la Sabasa, Borca, Neamţ, poet. A absolvit Liceul „Mihail 
Sadoveanu” din Borca. Debut în Revista „Amfiteatru” (1982), după unele surse, în „Ateneu” (8/1883), apoi în volumul colectiv „Poeme singure”, 1989. Alte cărţi de poezie: „Camera liturgică”; „Satrapia”, „Casa din care ies”; „Negru transparent”; „Rău de pământ”; „Probă de viaţă”; „Poeme singure”, antologie. Membru al U. S. Premiul Colocviilor de Poezie de la Neamţ, premiile revistelor: „Convorbiri literare” şi „Hyperion”, ale Festivalurilor de Poezie: „Marin Sorescu” şi „George Coşbuc”, Premiul Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Iaşi, 2008.
■ 15/1903 – n. Victor Brauner, la Piatra-Neamţ (d. 1966, Paris), artist plastic. Scurt timp a frecventat Şcoala de Belle Arte Bucureşti. Debut: prima expoziţie personală la Galeria „Mozart” (1924). Participă la editarea revistelor avangardiste „75 H. P.” şi „Integral”. În revista „unu” publică ilustraţii şocante. Se stabileşte la Paris, ia contact cu avangarda (1930) şi realizează „Autoportret fără un ochi”. Expune la Galeriile „Pierre”, catalog prefaţat de André Breton (1934). Membru al Partidului Comunist, în ilegalitate (un an 1935). În 1966, reprezintă Franţa la Bienala de la Veneţia. Multe lucrări sunt la Muzeul de Artă Modernă din Paris.
■ 16/1907, n. Nicolae Horodniceanu, la Spiridoneşti, Băluşeşti, Roman, azi Neamţ (d. 04. 04. 1994, San Juan, Argentina), profesor, a intrat în mişcarea legionară, fiind unul dintre cei mai apropiaţi colaboratori ai lui Corneliu Zelea Codreanu. În 1941, ia calea exilului: Germania, Italia, Argentina, la San Juan, compozitor, unde este solicitat să reconstruiască oraşul distrus de cutremur. Devine profesor la Şcoala Politehnică din San Juan, şi decan, formând o întreagă generaţie de ingineri şi o bună parte din corpul profesoral. La încheierea carierei profesionale şi profesorale i se atribuie titlul de Profesor Extraordinar Honorario.
■ 17/1825 – n. Elena Cuza, la Iaşi (d. 2. 04. 1909, Piatra-Neamţ), „sfânta”, cum o numeau localnicii, soţia domnitorului Alexandru Ioan Cuza. După moartea lui Cuza, va fi soră la Spitalul de Copii „Caritatea” din Iaşi, iar din 1903 se stabileşte la Piatra Neamţ, în casa situată pe Strada „Ştefan cel Mare” cumpărată, pe când se afla în Elveţia, de la familia ing. Bacalu. Aici a trăit discret ultimii ani de viaţă, făcând acte de caritate, donaţia către primul spital al oraşului, care funcţiona în localul unde este azi Centrul de Îngrijiri Comunitare. La 24 ianuarie 1909, când se împlineau 50 de ani de la Unire, a fost vizitată de Nicolae Iorga, iar manifestările dedicate evenimentului s-au desfăşurat în faţa casei sale.
■ 17/1907 – n. Ioan Resmeriţă, la Grumăzeşti, Neamţ (d. 1977, Cluj), profesor universitar, doctor. (1937) inginer, publicist. Absolvent al Facultăţii de Ştiinţe Agricole din Iaşi, a ocupat diferite locuri de muncă: referent în Ministerul Agriculturii şi Domeniilor, la Centrul de Cercetări al Academiei, Filiala Cluj. Membru în diferite asociaţii ştiinţifice din străinătate. Zeci de lucrări în nume propriu şi în colaborare.
■ 18/1938 – n. Paul Findrihan la Icuşeşti, Roman (d. 22. 07. 2004, Piatra-Neamţ), profesor,
publicist. A absolvit Liceul „Roman-Vodă”, Facultatea de Filologie-Istorie a Universităţii Bucureşti (1960), profesor şi director la Săbăoani, Neamţ, referent şi secretar literar al T. T. din Piatra-Neamţ (1966-1998), autor (colab.) a primului corpus de documente privind activitatea T. T. („Remember”, „Breviar” şi „TT”). A editat – singur sau în colaborare: Revista „Zigzag” (1984-1989), Caietele-program ale spectacolelor TT. A participat la realizarea unor manifestării cu public, „Antologia Scriitorilor Români Contemporani” şi „Colocviile critice”. Colaborări: ziarul „Ceahlăul”, revistele „Asachi” şi „Apostolul”.
■ 20/1938 – n. Mihai Merticaru, la Beţeşti, Rediu, Neamţ, profesor, poet, publicist, membru al U. S. A absolvit Facultatea de Filologie, Iaşi. A fost redactor la ziarul „Ceahlăul”. Colaborări: „Convorbiri literare”, „Antiteze”, „Asachi”, „Spirit critic”, „Flacăra” şi în reviste didactice Cărţi de poezie: „Vânătoare princiară”, „Catedrala de azur”, „Scriere cuneiformă”, „Întâlnire pe pod”, „Imperiul lupului”, „Împărăţia clipei. 333 micropoeme în stil haiku”, „Arca lui Petrarca”, „Împărăţia frigului”, „Geometrie lirică. 66 de sonete”, „Umbra păsării, poeme alese”; „Arta euritmiei, 74 de sonete”, şi cărţi didactice. („Repere literare şi stilistice” ş. a.)
■ 21/1942 – n. Lucian Teodosiu, la Valea Dunării, Turnu-Măgurele, poet, eseist, publicist. A absolvit Liceul „Unirea” din Turnu-Măgurele, Facultatea de Filologie a Universităţii din Iaşi, a profesat la Liceul din Stulpicani, Suceava, la Comitetul de Cultură şi Artă al Judeţului Neamţ, (1969-1970), la şcolile din Vaduri şi Bistriţa, Neamţ (1970-1971), redactor la Studioul de Radio Iaşi, director la Centrul Judeţean al Creaţiei Populare, transferat la Centrul de Librării, a revenit la radioul ieşean (1989). Debut în Revista „Cronica” (1963), editorial, în volumul colectiv „Incantaţii” (1989). Cărţi: „Planetă la marele bal”; „Dimitrie Stelaru, aşa cum l-am cunoscut”; „Despre libertatea calului”; „Într-o bună dimineaţă”; „O zi din viaţa mea / Une journée de ma vie”, „Privilegii”, „Al cincilea punct cardinal – Opera poetică şi alte texte”. Este membru al U. S. din România.
■ 21/1949 – n. Dan Cepoi, la Târgu-Neamţ (d. 2008, Piatra-Neamţ), pictor. Absolvent al Facultăţii de Arte Plastice, Iaşi. Membru al U. A. P. În paralel cu activitatea didactică la Piatra-Neamţ, expune permanent, în cadrul expoziţiilor colective, ocazionale sau anuale, şi participă la Taberele de pictură: Almaş, Văratec, Durău, Dumbrava. Este prezent în selecţiile Filialei Neamţ a U. A. P. pentru expoziţiile deschise la Iaşi (1985), Târgu-Mureş şi Piatra-Neamţ (1987), Bucureşti (1986), Bienala „Lascăr Vorel”, Piatra-Neamţ. Au publicat reproduceri după lucrările sale revistele: „Arta”, „Orizonturi româneşti”, „Vatra”. Prezent în numeroase colecţii particulare din ţară şi de peste hotare.
■ 27/1951 – n. Laurenţiu Dumitraşcu, la Moineşti, Bacău, arhitect, stabilit cu părinţii la Bicaz (1958), apoi în Piatra-Neamţ. Absolvent al Institutului de Arhitectură „Ion Mincu”. Membru al U. A. P. (1990). Diverse şi multiple proiecte de amenajare a unor zone (Bălţăteşti, Bicaz, C. F. S. Săvineşti ş. a.). Lucrări de artă monumentală („Anamorfoze”), lucrări de scenografie (spectacole: la TT, Teatrul Naţional din Iaşi, Teatrul „Mihai Eminescu” din Botoşani ş. a.), proiecte de construcţii în ţară şi în străinătate.
■ 28/1912 – n. Sergiu Celibidache, la Roman (d. 14. 08. 1996, lângă Paris). Muzician, compozitor, membru de onoare al Academiei Române. A absolvit liceul în oraşul natal, se consacră muzicii. Pleacă la Berlin unde studiază la Şcoala de Înalte Studii Muzicale (1936), unde va debuta (1945) la pupitrul Filarmonicii. Dirijează cu regularitate renumite orchestre simfonice europene; ţine cursuri de perfecţionare în arta dirijorală la Academia Musicală din Siena (1960-1962), iar mai târziu la Fontainebleau şi la München pentru tineri dirijori. Autorul unui „Requiem”, a patru simfonii şi al unui Concert pentru pian şi orchestră, rămase în cea mai mare parte inedite. A condus Orchestra Filarmonică din Paris (din 1969), director al Filarmonicii din München (din 1979), pe care o va dirija şi la Ateneul Român (1978 şi 1990).
■ 29/1907 – n. Mihai Avadanei, la Dobreni, Neamţ (d. 20. 08. 1977, Iaşi), profesor universitar, doctor în ştiinţe pedagogice (1969). În 1942, împreună cu Mihail Madgearu, scoate ziarul „Ceahlăul”. Fost elev al Şcolii Normale „Gheorghe Asachi” din Piatra-Neamţ (1924) va deveni învăţător (Magazia, Crăcăoani; Sărata, Dobreni şi Piatra-Neamţ). După absolvirea Facultăţii de Filozofie, din Iaşi (1946-1950), devine asistent (1950-1957), lector, conferenţiar la Conservatorul „George Enescu” şi la Institutul Agronomic „Ion Ionescu dela Brad” (1966-1974). Articole şi studii în „Revista de pedagogie”. Contribuie la elaborarea „Istoriei pedagogiei româneşti”.
Constantin TOMŞA