■ 1/1927 – n. Nestor Vornicescu, la Lozova, Lăpuşna, Basarabia (d. 17. 05. 2000, Craiova), ecumenist, istoric, doctor (1983). După şapte clase, a intrat novice la Schitul Nechit, Neamţ (1943); la Mănăstirea Neamţ, a urmat Seminarul de Muzică Bisericească şi Seminarul Monahal Superior (1946-1951); a absolvit Institutul Teologic, Bucureşti (1955). Preot la Catedrala Episcopală din Iaşi şi bibliotecar al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, stareţ la: Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou”, Suceava, la Mănăstirea Neamţ (1966-1970); cursuri postuniversitare la Bossey şi Geneva (1969-1970), mitropolit al Olteniei (1978). Membru de onoare al Academiei Române (1992). A scris numeroase cărţi, articole şi studii pe teme patristice, istorice şi ecumenice, publicate în ţară şi străinătate, prezentate la întruniri internaţionale. Distins cu ordine ale Patriarhiilor Ortodoxe.
■ 7/1929 – n. Costache Teşu, la Brusturi-Drăgăneşti, Neamţ (d. 5. 04. 1993, Iaşi), pedolog, profesor universitar, absolvent al Şcolii Normale „Gheorghe Asachi”, Piatra-Neamţ, şi al Facultăţii de Agronomie, Iaşi, a urcat toate treptele ierarhiei universitare, doctor în ştiinţe (1967), decan al Facultăţii de Agricultură (1976-1981), rector al Institutului Agronomic „Ion Ionescu dela Brad” (1981-1984), membru al Societăţii Naţionale pentru Ştiinţele Solului din România, membru al A. O. Ş., întemeietor al şcolii de pedologie ieşene. Autor a peste 120 de lucrări ştiinţifice (7 manuale de pedologie, „Studiul apelor freatice şi de suprafaţă din Lunca Jijiei”; „Flora şi vegetaţia pajiştilor Valea lui David”; „Solurile României” ş. a.).
■ 10/1910 – n. Jacques Herold (pseud. lui Hérold Blumer), la Piatra-Neamţ (d. 1987), artist plastic, ce se remarcă prin pictură, grafică, gravură, sculptură. Se mută cu familia la Galaţi, frecventează Academia de Artă „Vlădescu” şi Şcoala de Arte Plastice din Bucureşti. În 1930, pleacă la Paris, lucrează în atelierul lui Brâncuşi. În 1940, ajunge la Marsilia, în aşteptarea unei vize americane, pe care nu a primit-o. I-a avut alături pe Brâncuşi, Victor Brauner, Tristan Tzara, Gherasim Luca, Ilarie Voronca, Gellu Naum. Prima personală (1947). Marele eveniment al posterităţii a fost expoziţia din 10 octombrie 2010, organizată de francezi la Muzeul Cantini din Marsilia, oraş în care s-au adunat, în anii ‘40 ai secolului 20, marile figuri ale surrealismului, inclusiv Hérold şi Brauner. Regizorul Fabrice Maze, a realizat un film despre Jacques Hérold.
■ 10/1937 – n. Gheorghe Blaga, la Borleşti, Neamţ (d. 30. 04. 2006). Profesor de limba franceză şi inspector şcolar, publicist. A pus bazele Fundaţiei „I. I. Mironescu”, a iniţiat şi condus peste un deceniu Revista „La Tazlău”, ce a apărut, sub auspiciile acestei Fundaţii, în satul lui I. I. Mironescu, în 45 de numere, şi în jurul căreia, inimosul dascăl a adunat numeroşi colaboratori din judeţ şi din ţară. A colaborat la publicaţii din Neamţ („Ceahlăul”, „Apostolul”, „Asachi”, „Monitorul de Neamţ” „Realitatea”) şi din ţară.
■ 10/1955 – n. Dinu Huminiuc, la Strunga, Iaşi. Absolvent al Institutului de Arte Plastice „Ioan Andreescu” din Cluj (1979), după care s-a stabilit la Piatra-Neamţ. Expoziţii de grup şi personale (1977-2009): Cluj, Alba Iulia, Piatra-Neamţ; colective (1986-2010): Galeria Municipiului Bucureşti, Târgu-Mureş Piatra-Neamţ, Baia Mare, Bacău, Suceava („Voroneţeana”), Moineşti, Iaşi, Satu Mare, Franţa, Budapesta. Colaborări: „Antiteze”, „Poesis”, „Panteon”; coperte, cataloage, grafică de carte (Trilogia „Omul de hârtie”, versuri, de Emil Nicolae). Pictură bisericească: în Neamţ. Premii: „Voroneţeana”; „Saloanele Moldovei”, Bienala „Lascăr Vorel” ş. a.
■ 15/1908 – n. Dragoş Vitencu, la Cernăuţi (d. Bucureşti,1984), avocat, scriitor, a făcut parte din Societatea Academică „Junimea”, continuatoarea „Arboroasei”. Debut (1926) în „Junimea literară”. Colaborări: „Făt-Frumos”, „Floarea Soarelui”. Se refugiază la Piatra-Neamţ (1939), se reîntoarce la Cernăuţi (1942), unde va fi membru al Asociaţiei Scriitorilor din Bucovina şi secretar de redacţie al Revistei „Bucovina”, secretar al Societăţii pentru Cultură, până în 1944, când se stabileşte definitiv la Piatra-Neamţ, cu soţia sa, Oltea Vitencu (n. Iliuţ, originară din Vatra Dornei), profesoară de geografie la Liceul „Petru Rareş”. Cărţi: „Viaţa pasionată a lui Ciprian Porumbescu”, „Cernăuţiul meu”; „Permanenţe româneşti, la Miazănoapte şi la Răsărit”.
■ 15/1928 – n. Simona Chintilă-Vasiliu, la Piatra-Neamţ (d. 05. 05. 2009, Bucureşti). A absolvit Institutul de Artă Plastică „Nicolae Grigorescu, apoi a devenit cadru didactic. Membru U. A. P. A participat la numeroase expoziţii anuale, bienale, municipale, republicane din ţară şi la expoziţii româneşti organizate peste hotare (1958-1997).
A participat cu lucrări în expoziţii internaţionale (1957-1966): Moscova, bienala de la Paris, Sao Paulo, la trienala de la Delhi ş. a. Premiul I. U. A. P. pentru artă decorativă, Premiul II la Festivalul Tineretului de la Moscova, Premiul special al Juriului la Bienala de la Sao Paulo, Premiul „Lascăr Vorel”.
■ 16/1875 – n. Mihai Stamatin, la Mălini, Suceava (d. 25. 09. 1922, Piatra-Neamţ). Profesor la Iaşi, Fălticeni, la Liceul „Petru Rareş”, Piatra-Neamţ (şi director), unde a înfiinţat Internatul fiilor de săteni (1914), Muzeul Regional „Cozla” (1920). Colaborări la revistele: „V. Adamachi”, Buletinul de Ştiinţe al Academiei Române; Anuarul Liceului „Petru Rareş”. Chipul său, în basorelieful din faţa Liceului „Petru Rareş”, alături de Calistrat Hogaş şi Ion Negre, a fost realizat de Mihai Onofrei.
■ 18/1944 – n. Gheorghe V. Ţigău, la Rucăr, Argeş (d. 05.12.2020, Piatra-Neamţ), profesor, publicist. A absolvit Facultatea de Filologie a Universităţii Bucureşti (1967). Cariera didactică la: Borca, Neamţ (şi director adjunct), inspector şcolar în Neamţ. Debut în „Ateneu” (1985); editorial: „Noţiuni fundamentale de teorie literară” (2000), urmat de un manual, o monografie a Liceului din Borca şi de două cărţi, în care a valorificat folclor din Judeţul Neamţ: „La pârâul dorului. Literatură populară de pe Valea Bistriţei şi din împrejurimi” şi „La fântână, la izvor”. Colaborări: la „Apostolul” şi toate publicaţiile din Neamţ; „Tribuna învăţământului”; „Şcoala modernă” ş. a.
■ 18/1952, n. Dănuţ Dumitru Ursache, Piatra-Neamţ (d. 27. 03. 2010, Băile Felix, Oradea), profesor, publicist şi prozator. A absolvit Liceul „Petru Rareş” din localitatea natală (1971), Facultatea de Filozofie a Universităţii din Iaşi (1975), doctor (1993). Distins cu Diploma de onoare – locul I pe ţară – în competiţia „Eficienţă şi creativitate în învăţământ” (1994). Membru în colectivul de redacţie al publicaţiei „Apostolul”. Cărţi: „Introducere în filosofia lui Lucian Blaga”; romanele: „Paradisul papagalilor”, „Pentagrama sau Ironia sorții”, „Casă în Cer”, proză.
■ 20/1938 – n. Cornel Nicoară, la Câmpia Turzii, Cluj, actor, prozator. (d. 21.10.2022 – Piatra-Neamţ) A absolvit I. A. T. C. „I. L. Caragiale” din Bucureşti (1965). Actor la T. T. (8. 07. 1965, până la pensionare), a deţinut funcţiile: director adjunct şi director, consilier-şef al Inspectoratului pentru Cultură Neamţ, conferenţiar universitar şi a interpretat peste 100 de roluri. Amintim câteva spectacole: „Femeia Mării”, „Arden din Kent”, „Răzvan şi Vidra”, „Act veneţian”, „Britannicus”, „Matca”, „Muntele”, „Mihai Viteazul”, „O scrisoare pierdută”, „Apus de Soare”, „Bădăranii” ş. a., precum şi câteva filme: „Pintea”, „Buzduganul cu trei peceţi”, „Dumbrava Minunată” ş. a. Cărţi: „Memoria măştilor”, „Album de suflet”.
■ 21/1906 – n. Har. Mihăilescu, la Vânători, Dumbrava Roşie (azi, Municipiul Piatra-Neamţ) (d. 9. 03. 1992, Piatra-Neamţ). Absolvent al Liceului „Petru Rareş”, al Facultăţii de Litere și Filozofie, Bucureşti, cu „magna cum laude” (1929). Profesor la Târgu-Neamţ, Roman, Curtea de Argeş şi Piatra-Neamţ. În studenţie, a frecventat cenaclurile „Sburătorul”, „Falanga”. La Piatra-Neamţ, a pus bazele cenaclurilor literare „Slova nouă”, „Calistrat Hogaş” şi „Petrodava”. Debut cu poezii în „Bilete de Papagal” (1928). Colaborări: „Apostolul”, Ateneu”, „România literară” ş. a. Scrieri: „Tâlcuirea lui Har. Mihăilescu”; „Din cartea vieţii”; „Gândind la depărtări fecioare”.
■ 23/1947 – n. Dumitru Bezem, la Tarcău, Neamţ, artist plastic. Facultatea de Arte Plastice, Iaşi (1972). A debutat într-o expoziţie de grup, pe când era student, în Sala Paşilor Pierduţi, Iaşi (1970). Membru al U. A. P. A organizat peste 40 de expoziţii personale, din care peste 35 la Piatra-Neamţ. A participat permanent la expoziţiile judeţene şi de grup organizate de Filiala Neamţ a U. A. P. A expus la Strasbourg, Martely – Ungaria. Participări la expoziţii: Japonia, Germania, Italia, S. U. A., Anglia, Canada, Franţa, Spania, Israel, unde are şi lucrări în colecţii de stat şi particulare. Cicluri: „Arlechini”, „Porţi”, „Schituri”.
■ 23/1950 – n. Nicolae Sava, la Vânători-Neamţ, scriitor, ziarist. După absolvirea liceului în Târgu-Neamţ, a lucrat în diverse meserii, până în februarie 1990, când începe să lucreze ca redactor, la Ziarul „Ceahlăul” din Piatra-Neamţ, unde publică ştiri, note, tablete, semnale editoriale, recenzii, cronici literare şi interviuri, mai ales din viaţa culturală. A debutat cu versuri, în Revista „Tomis” (1969). Anii ’80 ai secolului XX sunt anii de consacrare definitivă a scriitorului. Cartea de poeme „Fericit precum mirele” a fost primită favorabil de critica literară. Alte volume: „Despre prietenie”; „Privighetoarea”; „Viaţă publică”; „Proză, domnilor, proză”; „Insolenţa nopţilor”.
■ 26/1624 – n. Dosoftei (d. 13. 12. 1693). Pe numele de mirean Dimitrie, este fiul Mariei (zisă şi Misira) şi al lui Leontie Barila, neam de mazili de prin părţile Sucevei. Cu certitudine, pe la 1649, era ieromonah la Probota, în 1658, era episcop de Huşi şi, peste un an, conducea Episcopia de Roman (1659). Înainte de a ajunge mitropolit al Moldovei (1671), va începe să versifice psaltirea, la care, după propriile mărturisiri, a lucrat vreo „cinci ani foarte cu osârdie”. O copie manuscris a textului, se află la Biblioteca Academiei şi poartă semnătura lui Dosoftei ca mitropolit. Se va refugia în Polonia (ianuarie 1674), împreună cu domnitorul Ştefan Petriceicu, iar la începutul anului următor, va fi reinstalat în scaunul de mitropolit, până la sfârşitul vieţii.
■ 26/1936 – n. Gheorghe Bunghez, la Poiana-Sărată, Bacău. A absolvit Facultatea de Istorie-Filologie-Filozofie a Universităţii ieşene. Profesor şi director la Stăniţa şi Săbăoani, inspector şcolar, preşedinte al Comitetului de Cultură şi Artă al Judeţului Neamţ, director al T. T. Piatra-Neamţ şi director al Centrului de Librării al Judeţului Neamţ. A iniţiat, condus şi colaborat la manifestări cultural-artistice locale, zonale sau naţionale: Festivalul Spectacolelor de Teatru pentru Tineret şi Copii, Stagiunea simfonică a Filarmonicii „Moldova” din Iaşi, Festivalul „Vacanţe Muzicale”, saloane de carte, „Sadoveniana”, Bienala de Artă Plastică „Lascăr Vorel”, „Petrodava – 2000” ş.a. Cărţi: „Monumente istorice din Judeţul Neamţ”, „Judeţul Neamţ – Ghid”, „Petrodava – 2000”; „Între «Dragonul» şi «Piaţeta» (1981-1986)” – 2010, „Demnitatea supraveţuirii prin cultură” – 2016.
■ 26/1945 – n. Constantin Munteanu, la Fedeleşeni, Strunga, Iaşi, scriitor. A absolvit Facultatea de Fizică din Bucureşti. Fizician la C. F. S. S. şi S. C. Fibrex. director al Bibliotecii Judeţene Neamţ, preşedinte CPUN al Municipiului Piatra-Neamţ, consilier şef la Inspectoratul pentru Cultură Neamţ. Debut în „Amfiteatru”, 1969; editorial, cu „Zaruri de cretă” (1976). Membru al U. S. (1976), membru al U. C. (1993). Cărţi: „Zaruri de creta”; „Ziua magnoliilor viscolite”; „Cursa rapidă”; „Vremea brânduşelor”; „Teona”; „Sfârşitul înserării”; „Maria, prinţesă de Place Pigalle”; „Zodia bâlciului”; „A fluierat în timpul Evangheliei”, „Lacrimile tăcerii”; Teatru: „Valea râsului”, la T. T.; „Nimic despre Sânziene”, Teatrul Dramatic Braşov. Teatru TV: „Iubirea mea cu zurgălăi”; „Scrisori apocrife”; „Dincolo de munte”; „Vocaţie”; „Cu zâmbetul pe buze”; „Vremea sânzienelor”; „Florile amintirilor noastre”. Film: „Sezonul pescăruşilor”.
(N. R. – Prelucrare după Personalităţi ale culturii din judeţul Neamţ, un calendar alcătuit de Constantin Tomşa, Editura Crigarux&Cetatea Doamnei, Piatra-Neamţ, 2014).
Constantin TOMȘA