■ 1. 11. 1823 – n. Lascăr Catargiu, la Dobreni, Neamţ (d. 30. 03. 1899, Bucureşti), om politic, fondator şi preşedinte al Partidului Conservator până la sfârşitul vieţii. Cea mai avizată voce a conservatorismului românesc. Prim-ministru (patru mandate) şi ministru de Interne (cinci mandate), când s-au adoptat: legea pentru înfiinţarea Jandarmeriei rurale, legea pentru organizarea comunelor urbane, legea pentru reînfiinţarea birourilor de paşapoarte, 1867, regulamentul relativ la atributele comisarilor speciali de poliţie în gările Căilor Ferate, legea poliţiei vânatului. Ales în două rânduri preşedinte al Adunării Deputaţilor (1866-1867; 1888-1889). Ion Luca Caragiale îl considera „român neaoş, fără declamaţii teatrale, fără apucături zănatece, dinastic până la târâre, patriot cuminte şi dezinteresat până la a refuza un scaun de domnie, cunoscând profund ţara şi lumea ei”.
■ 1/1895, n. Mihail D. Stamate, la Târgu-Neamţ (d. 7. 05. 1978, Bucureşti), poet, prozator, absolvent al Şcolii Normale „Vasile Lupu”, Iaşi. Se transferă la Bucureşti (1939); inspector şcolar, după 1948, inspector general în Ministerul Învăţământului. A publicat culegeri legate de viaţa şcolii (,,Izvorul tămăduirii”, „Şcoala şi formarea caracterului”), versuri („E ceasul din urmă”, „Tăcerea”, „Murmur de izvoare”, „Litanii de seară” ş. a.). În redacţiile: „Zori de zi”, „Petrodava”, „Apostolul”, „Glasul poporului”. La „Săptămâna” (Târgu-Neamţ, 1934-1935), a publicat, număr de număr, articole politice. Pseudonime: M. S. Cyrus, Mihai/Natalia Ramură, Stamilo ş. a.
■ 2/2002 – d. Eduard Covali, la Piatra-Neamţ (n. 11. 09. 1930, Orhei, Basarabia), teatrolog, dramaturg, membru al Uniunii Scriitorilor din România. Din 1961, secretar literar al Teatrului Tineretului, până în 1969, director până în 1974, regizor artistic până în 1989, apoi director adjunct şi consilier artistic, până în 1992. Debut publicistic în „Teatrul” (1957), una dintre prezenţele de marcă în paginile seriei noi ale „Apostolului”. A dramatizat poveşti celebre, în nume propriu (Inimă rece, Albă ca Zăbava şi cei şapte pitici, Cartea junglei etc.) şi în colaborare (Vrăjitorul din Oz, cu Paul Findrihan). Câteva piese originale (Tinereţe fără bătrâneţe, Anotimpuri teatrale, Mărazurile Amintirilor, Bellerofon) alcătuiesc volumul de debut, „Teatru” (1995), urmat postum de volumul de eseuri „Crochiuri contemporane” (2003), „Reţetă pentru un teatru perfect” (2004) şi „Picătura de otravă” (2005).
■ 3/1939 – n. Constantin TOMŞA, în Ghelăeşti, Neamţ (d. 29. 06. 2021, Piatra-Neamţ), profesor, eseist, Facultatea de Limba şi Literatura Română, Iaşi. Redactor coordonator al revistelor „Anotimpuri” şi „Anuar”, ale Colegiului „Gheorghe Cartianu”; redactor-şef adj. revista „Apostolul”; în redacţiile: „La Tazlău”, „Asachi” şi „Antiteze”. Eseuri monografice: Lucian Strochi, 2003; Cristian Livescu, 2005; Costache Andone, 2009; Mircea Răsvan Ciacâru, 2016; Constantin Munteanu, 2020. Cărţi: „Împătimit de lectură. Cărţi şi autori” I – V, 2002-2021 şi VI (postum, 2022); „Contemporan cu ei”, 2009; „Revista Apostolul. Bibliografie” (ed. I, 2008; ed. a II-a, 2014); „Revista Asachi. Bibliografie”, 2011; şi opera capitală – „Un dicţionar al literaturii din Judeţul Neamţ – de la copişti la suprarealişti”, 2014 ş. a.
■ 3/1971 – d. Constantin Matasă, la Piatra-Neamţ (n. 22. 01. 1878, Răpciune-Hangu. Neamţ, v. fişa lunii ianuarie.)
■ 5/1863 – n. Ana Conta-Kernbach, la Târgu-Neamţ (d. 1921, Iaşi). A absolvit Facultatea de Litere şi Filozofie, Iaşi, Şcoala Normală Superioară din Paris. Profesoară la Institutul Humpel, apoi la Externatul Secundar de Fete, Iaşi. În 1891, s-a căsătorit cu Gh. Kernbach (jurnalistul şi poetul Gheorghe din Moldova) şi începe să publice la „Convorbiri literare”. Pleacă, pe cont propriu, la Sorbona şi College de France (1993), cursuri de filozofie, pedagogie şi istorie a artelor plastice. Se încadrează la Şcoala Normală de Fete Iaşi (1895). A fost directoare a Şcolii de Aplicaţii, apoi inspector general în M. I. P. Autoare de manuale şi cărţi de pedagogie. Cărţi: „Pulberi;” „Boabe de mărgean”.
■ 6/1878 – n. Carol Zani, la Bazzana, Italia (d. 17. 12. 1950, Piatra-Neamţ). A venit în România (1900), a obţinut „diploma de încetăţenire” (1925) şi a fost antreprenor de construcţii la Piatra-Neamţ. Antrepriza „Carol Zani” a realizat: Şcoala Primară din Tarcău; în Piatra-Neamţ: Palatul Administrativ, Gara (nouă), Biserica „Precista”, Banca Naţională, Şcoala Nr. 1 (azi, Muzeul de Artă), Poşta, Teatrul, Liceul de Fete, Şcolile Normale, Spitalul, multe case particulare şi bisericile din: Grinţieş, Dreptu, Hangu ş. a.
■ 7/1881 – n. Adolphe Ad. Chevallier, Barnar, Broşteni (d. 29. 04. 1963), fiu al inginerului elveţian Adolphe Chevallier, administrator al pădurilor de pe Domeniile Regale din nordul Judeţului Neamţ. Deprinde de la tatăl său mânuirea aparatului de fotografiat şi se specializează la Cernăuţi, Lausanne şi Viena. A avut atelier de fotografiat în Piatra-Neamţ, între Liceul „Petru Rareş” şi Biserica Sf. Trei Ierarhi. A primit brevetul de fotograf al Curţii Regale (1921). A rămas de la el o colecţie de imagini, astăzi devenite documente istorice, despre tradiţiile de pe Valea Bistriţei. În 1945, se stabileşte la Bucureşti, ca fotograf al Curţii Regale, apoi, la începutul anului 1950, va pleca la Lausanne, regretând „frumosul în care mi-a fost dat să-mi petrec o mare parte a vieţii… Bistriţa pe care n-o s-o revăz”.
■ 7/1944 – n. Constantin Bostan, la Bodeşti-Neamţ, absolvent al Facultăţii de Limba şi Literatura Română (Bucureşti, 1969), redactor la „Ceahlăul” (1969-1974), bibliotecar (1974-1990) şi director (1990-2013) la Biblioteca Judeţeană Neamţ, căreia i-a dat numele cărturarului G.T. Kirileanu (1992).
A editat, cu Dumitru Simionescu şi Emil Nicolae, ziarul „Acţiunea” (1990-2001). Membru al Uniunii Scriitorilor. Editor al antologiei de mărturii inedite „G.T. Kirileanu sau Viaţa ca o carte” (1985), al „Scrierilor” (2 vol.) şi al însemnărilor memorialistice (4 vol.) ale lui G.T. Kirileanu (2013-2019), precum şi al scrierilor lui Spiridon Vangheli în România (2013-2014). Autor al mai multor cărţi pentru copii. Între alte volume, selectiv: „De dragoste şi de beton” (versuri, 2015); „Trecute vieţi de cărţi şi autori, ziare şi reviste” (2015); „Destăinuiri din Ţara lui Guguţă” (convorbiri cu Spiridon Vangheli; Chişinău, 2019); „G. T. Kirileanu: mărturii epistolare din orizontul Mamei Bistriţa şi al lui Moş Ceahlău” (2023).
■ 11/1909 – n. Nicolae Milord, la Piatra-Neamţ (d. 10. 05. 1988, Piatra-Neamţ), artist plastic. A absolvit Liceul „Petru Rareş” din Piatra-Neamţ şi Academia de Arte Frumoase din Iaşi. Din 1930, a fost prezent la expoziţii colective din Iaşi, Bacău, Botoşani, Piatra-Neamţ şi Bucureşti. Personale: Piatra-Neamţ (1937, 1967, 1970), Bacău (1967), Bucureşti (1975). A lucrat peisaje, multe inspirate din Piatra-Neamţ şi împrejurimi, inclusiv industriale, flori, portrete.
■ 14/1844 – n. Constantin D. Stahi, la Dobreni, Neamţ (d. 18. 06. 1920, Iaşi). A absolvit Seminarul de la Socola (cl. II-IV), Şcoala de Arte Frumoase, ambele din Iaşi, Facultatea de Belle Arte, München (1878). A participat la expoziţii în Germania. Profesor de gravură la Şcoala de Arte Frumoase din Iaşi. A participat la zugrăvirea bisericii din Negreşti, Neamţ. Expoziţii naţionale (1902, 1912, 1916); personale (1920, Bucureşti). În expoziţia românească itinerantă (1929, Olanda). Numeroase distincţii. Prima mare retrospectivă itinerantă la Iaşi (iunie-iulie 1971) şi Piatra-Neamţ. Muzeul de Artă din Piatra-Neamţ deţine câteva „naturi statice” semnate de el.
■ 21/1955 – n. Aurel Dumitraşcu, la Sabasa, Borca, Neamţ (d. 16. 09. 1990, Bucureşti), poet, a absolvit Liceul „Mihail Sadoveanu” din Borca şi Facultatea de Filologie, Iaşi (1987). Muzeograf la Muzeul de Artă din Piatra-Neamţ, Consilier la Inspectoratul pentru Cultură Neamţ. Debut în Revista „Tomis” (1976). Editorial, cu „Furtunile memoriei”, versuri (1984). Unul dintre organizatorii Colocviilor Naţionale de Poezie de la Neamţ. Alte cărţi: „Biblioteca din Nord” (antum); postume, îngrijite de poetul Adrian Alui Gheorghe: „Mesagerul”; „Tratatul de eretică”; „Fiara melancolică”; „Carnete maro, I-IV”; „Scene din viaţa poemului”; „Frig sau despre cum poezia ne-a furat moartea. Epistolar (1978-1990)” ş. a.
■ 27/1962 – n. Dumitru Bostan jr., la Piatra-Neamţ, artist plastic, absolvent al Academia de Artă, Bucureşti (1986), restaurator la Complexul Muzeal Neamţ. Debut la Salonul Anual de Artă Piatra-Neamţ (1983). Participă la expoziţii (1986-2008): „Lost Art Gallery” New York, Salonul Naţional de Grafică „Artexpo”, „Artă şi sacralitate” Iaşi, „Peisajul Românesc”, la World Trade Center Bucureşti, Oscillations-Transgressions, Canada, Kunstschow Westerschouwen, Olanda, United Nations Center Bucureşti, „Atelier” Piatra-Neamţ, „Artiştii la locul lor”, Galeriile de Artă Modernă, Piatra-Neamţ, Expoziţiile Filialei U. A. P. Neamţ, Galeriile „Apollo” şi „Artis” Bucureşti, Salonul Naţional de Artă, Palatul Parlamentului, „Pânze mici” la Galeriile „Lascăr Vorel”, Piatra-Neamţ, Saloanele Moldovei, Bienala „Lascăr Vorel”, Expoziţie de grup la Institutul Cultural Român de la Veneţia. Este autorul albumului de artă „Biarritz si loin si proche”, Franţa.
■ 28/1923 – n. Clement Pompiliu, la Scăeni-Prahova. (d. 1985), sculptor, a absolvit Academia de Belle Arte, Bucureşti, stabilit la Piatra-Neamţ, profesor la Şcoala Populară de Artă, membru U. A. P. A fost prezent în numeroase expoziţii colective de sculptură şi pictură la Bacău, Iaşi, Piatra-Neamţ. A expus la Anuala de Stat, Bucureşti (1952). Unica personală la Piatra-Neamţ (1969). Lucrări de for public în Piatra-Neamţ, Roman, Bacău, Slănic Moldova. Distins cu Meritul Cultural şi premii la Festivalul „Cântarea României”.
■ 28/1950 – n. Arcadie Răileanu, la Perieni, Basarabia, absolvent al Institutul Politehnic din Chişinău, specialitatea Arhitectură, a debutat la expoziţia U. A. P. Moldova, Chişinău (1982). Stabilit la Piatra-Neamţ este prezent cu expoziţii personale şi de grup (1993-2004), la Piatra-Neamţ: Galeriile „Lascăr Vorel”, Galeria „Top Art”, Galeriile „Vert”, T. T., Bienala „Lascăr Vorel”, Târgul de Vară; în ţară: Râmnicu Vâlcea, Craiova, Câmpulung Moldovenesc, Călimăneşti, Iaşi, Bârlad, Cluj, Saloanele Moldovei, Bacău-Chişinău, Timişoara, Bucureşti; peste hotare: Bălţi, Tighina, Uniunea Scriitorilor şi Biblioteca „Onisifor Ghibu”, Chişinău, Internaţionala de design Moscova ş. a.
■ 28. 11. 1972 – n. Valentin Andrei, la Săvineşti, Neamţ, animator cultural, publicist, a absolvit Facultatea de Filozofie şi Jurnalism a Universităţii „Spiru Haret”. Din 1998, lucrează la Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare”, contribuind la organizarea multor manifestări artistice: Festivalul Internaţional „Vacanţe Muzicale” la Piatra-Neamţ, Festivalul Internaţional de Folclor „Ceahlăul”, Concursul literar „Sadoveniana”. Debut cu articole şi cronici sportive, fiind nominalizat la prima ediţie a Galei Premiilor „Ioan Chirilă” (2002). A făcut parte din prima echipă a redacţiei Radio „Terra” (1992-1995). Cărţi: „Patruzeci de ani de Vacanţe Muzicale la Piatra-Neamţ” (2011), Festivalul de Teatru de la Piatra-Neamţ – coautor, împreună cu Violeta-Simina Moşu (2022). Colaborări: „Apostolul”; „Asachi”; „Antiteze”; Radio România Cultural; TVR. Cultural ş. a. (N. R. – Prelucrare după Personalităţi ale culturii din judeţul Neamţ, un calendar alcătuit de Constantin Tomşa, Editura Crigarux&Cetatea Doamnei, Piatra-Neamţ, 2014).
Red.