Rememorări nemţene – noiembrie

* 2/2002 – d. Eduard Covali, la Piatra-Neamţ (n. 11. 09. 1930, Orhei, Basarabia)

* 2/1964 – n. Mihai Gicoveanu, la Căciuleşti, Neamţ, profesor, publicist. A absolvit Liceul „Calistrat-Hogaş”, Piatra-Neamţ, Facultatea de Istorie şi Filozofie a Universităţii din Iaşi (1988). Membru fondator al revistelor: „Anotimpuri”, Anuar (Grupul Şcolar de Chimie, Piatra-Neamţ, „Însemnări nemţene”, „Noi”, Anuarul Şcolii Vorona-Nouă, „Crăiţe”; „Flori de tei”. Membru fondator al Societăţilor „Gheorghe Asachi” din Piatra-Neamţ şi „Raluca Iuraşcu”, Vorona, membru în colegiul ştiinţific al Revistei „Vremea şcolii”, serie noua (2011) şi al Institutului de Genealogie „Sever Zotta” din Iaşi (2014). Colaborări cu peste 200 de articole în: „Acţiunea”, „Ceahlăul”, Tele’M, Radio „Terra” (toate din Piatra-Neamţ); „ Piatra-Neamţ. Ghidul turistic” (coautor); „Monografia Şcolii Vorona-Nouă”; „Pagini de cultură botoşăneană”, „Monografia Liceului de Chimie” din Piatra-Neamţ.

* 3/1971 – d. Constantin Matasă, la Piatra-Neamţ (n. 22. 01. 1878, Răpciune-Hangu. Neamţ)

* 7/1881 – n. Adolphe Ad. Chevallier, Barnar, Broşteni (d. 29. 04. 1963), fiu al inginerului elveţian Adolphe Chevallier, administrator al pădurilor de pe Domeniile Regale din nordul Judeţului Neamţ. Deprinde de la tatăl său mânuirea aparatului de fotografiat şi se specializează la Cernăuţi, Lausanne şi Viena. A avut atelier de fotografiat în Piatra-Neamţ, între Liceul „Peru Rareş” şi Biserica Sf. Trei Ierarhi. A primit brevetul de fotograf al Curţii Regale (1921). A rămas de la el o colecţie de imagini, astăzi devenite documente istorice, despre tradiţiile de pe Valea Bistriţei. În 1945, se stabileşte la Bucureşti, ca fotograf al Curţii Regale, apoi, la începutul anului 1950, va pleca la Lausanne, regretând „frumosul în care mi-a fost dat să-mi petrec o mare parte a vieţii… Bistriţa pe care n-o s-o revăz”.

* 7/1944 – n. Constantin Bostan, la Bodeşti, Neamţ, absolvent al Liceului „Petru Rareş”, al Facultăţii de Limba şi Literatura Română, Bucureşti (1969), redactor la „Ceahlăul” (1969-1974), bibliotecar şi director (1997-2013) la Biblioteca Judeţeană Neamţ, Colaborări: „Apostolul”, „Antiteze”, „Asachi”, „Ateneu”, „Convorbiri literare”, „Cronica”; a editat, împreună cu Dumitru Simionescu şi Emil Nicolae, „Acţiunea”. Cărţi: „G. T. Kirileanu. Contribuţii documentare” (colab.); „G. T. Kirileanu sau Viaţa ca o carte”; „G. T. Kirileanu, «Scrieri»“; „Ştefan cel Mare şi Sfânt, istorisiri şi cântece populare strânse la un loc de Simion T. Kirileanu”; „Sub trei regi şi trei dictaturi”; „Cozla. Povestea muntelui cu ape minerale, parc, pârtie, schit şi telegondolă”; „Gh. T. Kirileanu. Un destin, sub semnul lui Creangă şi Eminescu, la Palatul Regal” ş. a.

* 8/1951 – n. Mihai Niculiţă, la Borca, Neamţ, inginer, poet. A absolvit liceul din localitate şi Facultatea de Construcţii Civile şi Arhitectură a Universităţii Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iaşi (1994), a obţinut titlul de doctor (2007) şi este atestat, de către Ministerul Culturii, Cultelor şi al Patrimoniului Cultural Naţional, ca specialist în domeniul restaurării structurilor istorice de patrimoniu, realizând diverse lucrări de consolidare, reabilitare şi restaurare în judeţele Neamţ, Iaşi, Vaslui, Bacău (Palatul „Rosetti-Tescanu – G. Enescu”) şi Catedrala Patriarhală din Bucureşti. A debutat literar în revista liceului din Borca, apoi în Revista „Asachi” (125/1999) şi editorial cu „Fereastra zidită”, urmată de „Cerul fluid”; „Pomul din curte”.

* 9/1876 – n. Ermil Constantinov, la Iaşi (d. 1927, Piatra-Neamţ), absolvent al Şcolii Normale şi al Facultăţii de Litere şi Filozofie, Iaşi, cu specializare la Berlin. Întors în ţară, predă germana, latina şi engleza la Liceul „Petru Rareş” din Piatra-Neamţ, până în anul 1927, cu o întrerupere (1902-1907), când a fost profesor la Tulcea. A colaborat la presa locală, fiind deosebit de apreciat.

* 10/1910 – n. Nicolae Gr. Steţcu, la Galbeni, Bacău (d. 12. 05. 1995, Bacău), profesor, istoric literar, fost elev al Liceului „Roman-Vodă”, licenţiat în litere şi filozofie (Iaşi), membru activ al Institutului de Literatură din Cernăuţi, profesor la Liceul Comercial de Băieţi (din 1946) şi la Liceul „Roman-Vodă” (din 1949), ambele din Roman. A fost membru al Asociaţiei Culturale „Miron Costin”.

A debutat în publicistică cu articolul „V. Alecsandri, scrisori inedite” (1937). A colaborat la publicaţiile: „Ateneu”, „Făt-Frumos”, „Descătuşarea” (Roman), „Ceahlăul”. A realizat, în colaborare cu Gheorghe A. M. Ciobanu, lucrarea „Pagini din istoria Liceului «Roman-Vodă». 1872-1972” (1972). Postum i-a fost publicată cartea „Contribuţii la viaţa lui Ibrăileanu”, 2013.

* 11/1909 – n. Nicolae Milord, la Piatra-Neamţ (d. 10. 05. 1988, Piatra-Neamţ), artist plastic. A absolvit Liceul „Petru Rareş” din Piatra-Neamţ şi Academia de Arte Frumoase din Iaşi. Din 1930, a fost prezent la expoziţii colective din Iaşi, Bacău, Botoşani, Piatra-Neamţ şi Bucureşti. Personale: Piatra-Neamţ (1937, 1967, 1970), Bacău (1967), Bucureşti (1975). A lucrat peisaj, multe inspirate din Piatra-Neamţ şi împrejurimi, inclusiv industriale, flori, portrete.

* 11/1934 – n. Constantin Prangati, la Oprişeşti, Comuna Burdusaci, azi, Răchitoasa, Bacău. Licenţiat al Facultăţii de Istorie-Filosofie a Universităţii din Iaşi (1965). Profesor la Liceul din Adjud şi la Liceul „Calistrat Hogaş”, Piatra-Neamţ (1968-1998). Peste o mie de articole, recenzii, studii în ziare şi reviste din Neamţ şi din ţară: „Academica”, „Antiteze”, „Apostolul”, „Asachi”, „Ateneu”, „Magazin istoric”, „Memoria antiquitatis” „Literatorul”. „Ramuri”, Tribuna”, „Revista de filozofie”, „Revista de pedagogie”, „Viitorul social”. Cărţi: „Liceul «Calistrat Hogaş»“, monografie, „Dicţionarul oamenilor de seamă din Judeţul Neamţ”, „Din istoria învăţământului matematic din Judeţul Neamţ”, „Oameni politici şi de stat din Judeţul Neamţ”, „G. T. Kirileanu. Însemnări zilnice”, „Nicu Albu şi gândirea economică a epocii (1853-1908)”.

* 12/1869 – d. Gheorghe Asachi, la Iaşi (n. 1. 03. 1788, Herţa)

* 12/1976 – n. Mihaela-Elena Talpan (căsătorită Băltoi), la Boghicea, Neamţ, eseistă, a absolvit Liceul Pedagogic „Ştefan cel Mare” din Bacău (1995), apoi, Facultatea de Teologie Ortodoxă din Iaşi (1999), masterat la Facultatea de Litere a Universităţii din Iaşi, (2001); a obţinut titlul de doctor în ştiinţe umaniste (2006). A publicat diverse studii şi articole în: „Studii eminescologice” (Cluj), „Poezia”, „Melidonium” şi „Cronica Romanului”. A fost consultant pentru „Dicţionarul de personaje biblice. Noul Testament”, de Viorica S. Constantinescu (2005). Este profesor de limba şi literatura română la Colegiul Tehnic „Miron Costin” din Roman, autoare a volumului „Structuri poetico-biblice în literatura română din secolul al XIX-lea”, 2009.

* 12/1946 – n. Mihai Hanganu, la Hânţeşti, Suceava, profesor, poet, eseist, a absolvit Facultatea de Matematică, la Suceava, Facultatea de Studii Economice şi Social Politice (Academia „Ştefan Gheorghiu”, Bucureşti); Facultatea de Management. Cărţi: „Nostalgii”; „Bucoavnele bucolicei Bucovine”; „Apa regală”; „Fractalia”; „Crai Nou”; „Fleacuri”; „Judecata de apoi a românului”; „Desculţ prin roua poemelor”; „Constelaţia destinelor”; „Bombe cu efect întârziat”; „Sub judecata timpului”; „Nemuritorii” ş. a.

* 14/1965 – n. Mirela Robu (pseud. Mirelei Clopoţel), la Piteşti, profesoară, poetă. A absolvit Facultatea de Litere a Universităţii din Iaşi (2005) şi este profesoară la Grupul Şcolar Economic-Administrativ din Piatra-Neamţ, unde, a înfiinţat Cenaclul „Lumina” şi un cerc de lectură. Ca profesor, este autoare a câtorva lucrări ştiinţifice publicate în revistele: „Iniţieri didactice”, (Iaşi); în „Auxiliar metodic” şi în Anuarul Colegiului Tehnic „Gheorghe Cartianu” (Piatra-Neamţ). A debutat în Revista „Ateneu” (iunie, 1999) şi a colaborat cu poezie în revistele: „Asachi”; „Credinţa neamului”; „Cronica”; „Porunca iubirii”. „ECO-uri”, Prima carte de versuri publicată: „Calea robilor”, 2005.

* 14/1956 – n. Vasile Muraru, la Doina, Neamţ, absolvent al Liceului „Petru-Rareş”, Piatra-Neamţ” şi al I. A. T. C. Bucureşti, clasa profesorului Dem Rădulescu (1981), actor la Teatrul „Constantin Tănase” din Bucureşti. A jucat în numeroase filme (amintim: „Mireasa din tren”, 1980; „Căsătorie cu repetiţie”, 1985, „Noi cei din linia întâi”, 1986, „Tusea şi junghiul”, „Liceenii în alertă”, 1992, „Cea mai fericită fată din lume”, 2009; „Ultimul corupt din România”, 2012 ş. a.). Autor al unor cuplete, în colaborare cu Nae Lăzărescu, prezentate frecvent în public şi pe micul ecran.

* 16/1931 – n. Natalia Rusu, la Tighina, s-a refugiat în dreapta Prutului (1940 şi în 1944), profesoară, poetă, a urmat cursurile liceale în mai multe locuri, încheiate la Roman, în 1950. A absolvit Facultatea de Filologie a Universităţii ieşene (1954). A profesat la Liceul „Roman-Vodă” şi la Liceul Nr. 5, ambele din Roman. A fost preocupată de îndrumarea trupelor teatrale, ceea ce i-a atras supranumirea de „tinereţe fără bătrâneţe”. Cărţi: „Plaiuri muşatine” (culegere de folclor); „Basarabia, raza mea de soare”; „Poiana cu flori târzii…”; „Bucurie”; „Cartea bucuriei mele”, „Comorile copilăriei”; „Caruselul vesel”.

* 21/1955 – n. Aurel Dumitraşcu, la Sabasa, Borca, Neamţ (d. 16. 09. 1990, Bucureşti), poet, a absolvit Liceul „Mihail Sadoveanu” din Borca şi Facultatea de Filologie, Iaşi (1987). Muzeograf la Muzeul de Artă din Piatra-Neamţ, Consilier la Inspectoratul pentru Cultură Neamţ. Debut în Revista „Tomis” (1976). Editorial, cu „Furtunile memoriei”, versuri (1984). Participă şi citeşte poezie la Cenaclul „Numele poetului”, al revistei „Luceafărul”. Colaborări: „Cronica”, „Luceafărul”, „Tribuna” ş. a. Unul dintre organizatorii Colocviilor Naţionale de Poezie de la Neamţ. Alte cărţi: „Biblioteca din Nord” (antum); postume, îngrijite de poetul Adrian Alui Gheorghe: „Mesagerul”; „Tratatul de eretică”; „Fiara melancolică”; „Carnete maro, I-IV”; „Scene din viaţa poemului”; „Frig sau despre cum poezia ne-a furat moartea. Epistolar (1978-1990)” ş. a.

* 22/1901 – d. V. A. Urechiă, la Bucureşti (n. 27. 02. 1834, Piatra, Ţinutul Neamţ, v. fişa lunii februarie.)

* 27/1940 – n. Ioan I. Scurtu, la Dochia, Neamţ, absolvent al Liceului „Petru Rareş” din Piatra-Neamţ şi al Facultăţii de Istorie Bucureşti, profesor universitar, doctor, preşedinte al Secţiei de Ştiinţe Istorice şi Arheologie (2007), membru al Consiliului Ştiinţific al A. O. Ş. din România. A fost director general al Arhivelor Naţionale, membru în Consiliul National al Istoricilor din România, de pe lângă Academia Română (din 1996). Onorat cu diverse ordine, diplome, titluri, cu premiul Academiei Române (1983), pentru „Viaţa politică din România. 1918-1944”; premiul „Gheor­ghe Brătianu” al Fundaţiei „Magazin istoric” (2003) pentru „Viaţa cotidiană a românilor în perioada interbelică”.

* 28/1950 – n. Arcadie Răileanu, la Perieni, Basarabia, absolvent al Institutul Politehnic din Chişinău, specialitatea Arhitectură. A debutat la expoziţia U. A. P. Moldova, Chişinău (1982). Stabilit la Piatra-Neamţ este prezent cu expoziţii personale şi de grup (1993-2004). La Piatra-Neamţ: Galeriile „Lascăr Vorel”,, ,Galeria Top Art”, Galeriile „Vert”, T. T., Bienala „Lascăr Vorel”, Târgul de Vară; în ţară: Râmnicu Vâlcea, Craiova, Câmpulung Moldovenesc, Călimăneşti, Iaşi, Bârlad, Cluj, Saloanele Moldovei, Bacău-Chişinău, Timişoara, Bucureşti; peste hotare: Bălţi, Tighina, Uniunea Scriitorilor şi Biblioteca „Onisifor Ghibu”, Chişinău, Internaţionala de design Moscova ş. a.

* 29/1949 – n Gheorghe Hibovski, la Dumbrava Roşie, Neamţ, poet, autor dramatic, regizor, absolvent al Universităţii de Arte „George Enescu”, Iaşi, (2008). După cursurile liceale, a practicat diverse îndeletniciri (1970-2006): în domeniul spectacolului teatral (sufleur, regizor, instructor artistic, la casele de cultură Bicaz şi Piatra-Neamţ, profesor la Şcoala de Arte, a scris scenarii, caiete de regie, scenografie şi a interpretat mai multe roluri; a iniţiat proiecte culturale (Teatrul de Iniţiere „Act” şi Festivalul de Teatru „Yorick”, Teatrul de Joacă, Teatrul „Tandem”). A primit Premiul pentru proză la Concursul „Mihail Sadoveanu” (1982). Membru al U. S. (2011). Cărţi: „Cloaca maxima”; „Circus maximus; „Viclenii de păsărar”; „Descreieraţii”; „Pisica năzdrăvană!”; „Parcul Libertăţii”; „Caiet de dramaturgie, I-IV”; „Teatrul şi principiile lui generatoare”; „Om şi mască”.