Rememorări nemțene – septembrie

* 1934 – A apărut „Apostolul” nr. 1, „revistă didactică-literară pentru învăţămîntul primar”, mai tîrziu, „apare sub auspiciile Asociaţiei Profesorilor şi Învăţătorilor din Judeţul Neamţ”; „apare o dată pe lună sub îngrijirea unui cerc de colaborare” (C. Luchian, V. Gaboreanu, V. Scripcariu, M. D. Stamate, I. Rafail, M. Avadanei). Redacţia şi administraţia: C. Luchian, Revizoratul Şcolar Piatra-Neamţ. Redacţia şi administraţia revistei aparţin cînd Cercului Didactic Piatra-Neamţ, cînd Inspectoratului Şcolar Neamţ. Se tipăreşte: la „Lumina” – Piatra-N.Neamţ, Tipografie, Seriotypie, legătorie cărţi; la Institutul de Arte Grafice „Gh. Asachi Soc. Cooperativă – Piatra-Neamţ. Colecţia Revistei „Apostolul” poate fi consultată la Biblioteca „Gheorghe Teodorescu-Kirileanu” din Piatra-Neamţ. (v. Constantin Tomşa, „Revista «Apostolul». Bibliografie”, 2008)
* 10/1846 – n. Alexandru Lambrior, după Constantin Prangati, la Soci, Neamţ (d. 30. 10. 1883. Iaşi). În Dicţionarul General al literaturii române, L/O, 2005, s-a născut la Fălticeni, în ziua de 12. 01. 1846 şi a decedat la 20. 09. 1883, Iaşi. Şcoala Primară la Fălticeni, Tîrgu-Neamţ şi Piatra-Neamţ. Gimnaziul Central din Iaşi, fiind coleg cu Calistrat Hogaş. Facultatea de Litere, Iaşi. Din 1872, profesor de istorie la Şcoala Militară din Iaşi, an în care intră la „Junimea”. Din 1874, la Liceul Naţional. Cu o bursă, la Paris (1875), se remarcă şi publică (din 1877) articole de lingvistică în Revista „România” şi este admis ca membru al Societăţii Franceze de Lingvistică. Se întoarce la Iaşi (1878), la Liceul Naţional şi cursul liber de filologie română, început în 1879, la Universitate. În 1882, este ales membru corespondent al Academiei. S-a remarcat, încă din 1873, cu studiul „Limba română veche şi nouă. Tălmăcirea românească a scrierilor lui Oxenstiern”. A publicat „Carte de citire, cuprinzînd texte vechi româneşti”, 1882.
* 11/1930 – n. Eduard Covali, la Orhei, Basarabia (d. 2. 11. 2002, Piatra-Neamţ). Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I. L. Caragiale”, Bucureşti, (cu întreruperi, fiind condamnat „pentru uneltire contra ordinii sociale”). Pictor executant-lucrări la Teatrului de Stat din Bacău (1952-1954). A lucrat pe diferite şantiere de construcţii, din cauza dosarului politic. Din 1961, va fi angajat la T. T., unde, de-a lungul a trei decenii, a fost: pictor-executant, secretar literar, director, regizor artistic; director artistic, consilier artistic. Debutat publicistic în: „Teatrul” (1957) şi „Contemporanul”, în nume propriu şi cu pseudonimul V. Negrea. Colaborări: „Ceahlăul”, „Acţiunea”, „Informaţia Primăriei”, „Antiteze”, „Asachi”, „Ateneu” „Apostolul”, , „Meridianul Ozana”, „Credinţa Neamului” ş. a. A dramatizat poveşti celebre, în nume propriu („Inimă rece”, „Albă ca Zăpada şi cei şapte pitici” „Cartea junglei” etc.) şi în colaborare („Vrăjitorul din Oz”, cu Paul Findrihan). „Cîteva piese originale” alcătuiesc volumul de debut, „Teatru”. În anul 2000, a fost primit în U. S. R.
* 15/916 – n. Constantin-Virgil Gheorghiu, la Războieni, Neamţ (d. 22. 06. 1992, Paris). Facultatea de Litere şi Filozofie, Bucureşti (1940). În 1937, debutat cu versuri în „Bilete de papagal” şi prima carte, „Viaţa de toate zilele”. În 1940, cu „Caligrafie pe zăpadă” obţine Premiul pentru scriitorii tineri al Fundaţiilor Regale. Întors de pe frontul din Răsărit, publică cartea „Ard malurile Nistrului. Mare reportaj de război din teritoriile dezrobite” (1941), prefaţat de Tudor Arghezi. Culegeri de reportaje: „Am luptat în Crimeea” şi „Cu submarinul la asediul Sevastopolului” (1942). „La Vingt-cinquième heure” (trad. Monica Lovinescu, pseud. Monique Saint-Cóme; pref. Gabriel Marcel) îi va aduce celebritatea la Paris (1949). În 1942, primeşte postul de ataşat de presă la Zagreb, de unde ia calea exilului spre Vest (1945) şi ajunge la Paris (1948). După succesul cu „Ora 25” (600. 000 de exemplare vîndute în cîteva săptămîni), presa franceză va da publicităţii informaţii despre activitatea sa pe frontul de Est, etichetîndu-i cărţile ca antisemite. Preot paroh al Bisericii Ortodoxe Române din Paris.
* 22/1926 – n. Benedict Dabija, la Piatra-Neamţ (d. 29. 05. 1962, Bucureşti). Actor. Liceul „Petru Rareş”, Institutul de Teatru din Bucureşti (1952). Actor la Teatrul Municipal, Bucureşti. Filme: „Moara cu Noroc”, „Ciulinii Bărăganului”, „Erupţia”, „Aproape de soare”, „Setea”, „Celebrul 702”, „Porto-Franco”, „Tudor”. A jucat şi în teatrul radiofonic.
* 24/1937 – n. Mihai Andone-Delahomiceni, la Homiceni-Bîrgăuani, Neamţ. Facultatea de Istorie-Filosofie. Peste patru decenii, profesor (1960-2000). După 1989, a fondat Cenaclul „Mesagerii Tinereţii”; a contribuit la manifestările „Roman 600”. Membru al Fundaţiei „Melchisedec Ştefănescu”, al Asociaţiei „Visarion Puiu”, redactor-şef la „Înfrăţirea”, „Radar” şi responsabil de pagină la „Cronica Romaşcană”. Colaborări publicaţii locale şi din ţară. Cărţi: „Ruginoasa-Neamţ. pagini de istorie, confesiuni şi…reflecţii”, „Cu cărţile pe masă…” , „Între Efemer şi …Eternitate. Meditaţii… Reflecţii… Cugetări”, „2 metri pătraţi de pămînt”, „Istoria oraşului Roman. 1392 – 1992” ş. a.
* 27/1919 – n. Costache Andone, la Filipeni, Bacău. Facultatea de Medicină „Grigore T. Popa” Iaşi. A profesat ca specialist ORL (dr. în medicină) la Spitalul „Sfîntul Spiridon” din Iaşi, apoi, din 1945, medic primar şi şef de secţie la Spitalul din Piatra-Neamţ. A înfiinţat şi a condus Policlinica cu Plată din Piatra-Neamţ (1984-1997). Animator al vieţii cultural-ştiinţifice şi sportive din Piatra-Neamţ. Membru al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România şi preşedinte al Filialei Neamţ. Distins cu numeroase diplome şi plachete, precum şi cu decoraţiile: Crucea Meritul Sanitar, Coroana României cu Panglica de Virtute Militară, Virtutea Ostăşească, Medalia „Tudor Vladimirescu” ş. a.
* 27/1948 – n. Constantin Ardeleanu, la Tazlău. Facultatea de Studii Economice, Iaşi Colaborator al multor reviste, în care au fost inserate peste 1.000 de articole şi cronici. Mai multe premii literare pentru proză. Membru al Societăţii Scriitorilor Militari, al Uniunii Ziariştilor Profesionişti şi al Societăţii Scriitorilor din Neamţ. Cetăţean de onoare al Comunei Tazlău. Cărţi: „Hîtrii Tazlăului, I-III”, „Trif”, „Chetronia”, „Hăituirea”;; „Iubiri veştejite”; „Gilberti”; „Infernul de ceară”; „Hronicul hergheliilor hoinare”; „Tazlău, un sfert de infinit” ş. a.
* 28/1861 – n. Aristide Caradja, la Dresda, Germania (d. 29. 05. 1955, Bucureşti). Facultatea de Drept din Toulouse, Franţa. După moartea tatălui (1887), se stabileşte la Grumăzeşti. În 1893, publică prima sa lucrare despre lepidoptere. Aflăm de la G. T. Kirileanu (fost profesor particular al copiilor savantului) că îşi colecta fluturii din parcul conacului şi din apropiere. A constituit colecţii ordonate ştiinţific şi a adunat informaţii despre lepidopterele din ţară. Publică cel mai mare catalog al micro-lepidopterelor din România (1899 şi 1901). Primeşte, din China, o colecţie de profil cu peste 100. 000 de exemplare şi întocmeşte cea mai completă colecţie din lume. Membru corespondent (1930) şi membru titular al Academiei Române (1948). (C.T)