* 2/1963 – n. Mircea A. Diaconu la Boroaia, Suceva. A copilărit şi a absolvit şcoala primară în satul Orţeşti, Drăgăneşti, Neamţ. Liceul „Calistrat Hogaş” din Piatra-Neamţ (1982), Facultatea de Filologie, Suceava (1986). În prezent, prof. univ dr. la Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava; din 2008, decan al Facultăţii de Litere şi Ştiinţe ale Comunicării. Volume (1997-2008): „Poezia de la „Gîndirea””; „Mircea Streinul, Viaţa şi opera”; „Instantanee critice”; „Mişcarea „Iconar””; „Feţele poeziei”; „Cezar Baltag”; „Constantin Ciopraga. 85 de ani”; „Poezia postmodernă”; „Ion Creangă”; „Studii şi documente bucovinene”; „La sud de Dumnezeu. Exerciţii de luciditate”; „Atelierele poeziei”; „Calistrat Hogaş”; „Cui i-e frică de Emil Cioran?”
* 8/1858 – n. Petru Th. Missir, la Roman,. Liceul Naţional din Iaşi; Facultatea de Drept din Viena. Membru, secretar al Societăţii „România Jună”. Continuă studiile la Berlin (din 1876). Doctor (1879). Din 1890, membru al „Junimii”. Profesor la universităţile din Iaşi şi Bucureşti. Redactează Revista „Era nouă” (1889-1990), în comitetul de redacţie al „Revistei Române”, alături de M. Dragomirescu, P. P. Negulescu şi C. Răsulescu-Motru. Membru onorific al Academiei Române (1926). Scrieri: „Ştiinţe şi arte. România viitoare”; „Poezii” de Al Macedonski; „Foarte puţine cuvinte d-lui Al. A. Macedonski”; „Din literatura periodică”; „Coarde sparte, versuri de T. G. Djuvara, toate în „Convorbiri literare”; „Fenomenul social. Omagiul lui Titu Maiorescu”, 1900.
* 13/1843 – n. Ştefan G. Vîrgolici, la Borleşti, Neamţ (d. 29. 07. 1897, Iaşi). Şcoala Domnească din Piatra-Neamţ, gimnaziul, liceul şi Facultatea de Litere a Academiei Mihăilene, la Iaşi. Cu o bursă, împreună cu George Panu şi Alexandru Lambrior, pleacă la Paris, apoi la Madrid şi la Berlin. Profesor la Bîrlad, iar din 1875, la Universitatea ieşeană. Colaborator la „Convorbiri literare”. Primul care face cunoscut folclorul iberic în România şi care traduce „Don Quijote”, de Cervantes. Inspector şcolar, autor de manuale şcolare. Autor al unei gramatici a limbii latine. Membru corespondent al Academiei (1887).
* 16/1875 – n. Mihai Stamatin, la Mălini, Suceava (d. 25. 09. 1922, Piatra-Neamţ). Liceul Naţional, Facultatea de Ştiinţele Naturii, Iaşi. A fost profesor la Iaşi, Fălticeni, Piatra-Neamţ (Liceul „Petru Rareş”, şi director). A înfiinţat Internatul Fiilor de Săteni (1914), Muzeul Regional „Cozla” (1920). Scrieri: „Contribuţie la flora lichenologică a României”; „Contribuţie la flora stepelor din România”; „Contribuţie la flora phancrogamelor din România”.
* 20/1938 – n. Cornel Nicoară, la Cîmpia Turzii, Cluj. Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I. L. Caragiale” (1961-1965). A fost actor la Teatrul Tineretului din Piatra-Neamţ de la 8 iulie 1965, pînă la pensionare, şi a interpretat diverse roluri în peste 100 de spectacole. A deţinut funcţiile de director adjunct (1971-1984) şi director (1986-1989). Este membru al UNITER şi al Fundaţiilor Culturale: „Ion Creangă”, „I. I. Mironescu”, „Lascăr Vorel”, „Ion Coman”.
* 20/1958 – n. Constantin Dram, la Războieni, Neamţ. Liceul „Petru Rareş” din Piatra-Neamţ, Facultatea de Filologie a Universităţii ieşene. Profesor la Paşcani, redactor, redactor-şef, director la Editura „Junimea”, cadru universitar (din 1998 şi în prezent). Doctor în filologie (2002). A debutat în Revista „Cronica” (1981), cu versuri. A fost redactor coordonator al Revistei „Collegium”. Deţinător al rubricii „critica prozei” la „Convorbiri literare”. Debut editorial: „Fuga Marelui Regizor” (1992), Cărţi (1992-2008): „Fuga Marelui Regizor”; „Milionar la marginea imperiului”; „Lumi narative”; „Vieţile şi suferinţele sfinţilor”; „Povestiri din istoria neamului românesc”; „Mihail Sadoveanu. Modelul istorisirii de dragoste”; „Devenirea romanului. Începuturi”; „Omul miloşian. 11 metamorfoze urmate de căderea în oglindă”.
* 21/1906 – n. Har. Mihailescu, la Vînători, Dumbrava Roşie (azi, Municipiul Piatra-Neamţ) (d. 9. 03. 1992). Liceul „Petru Rareş”, Facultatea de Litere şi Filozofie (latină şi română) a Universităţii Bucureşti. Profesor la Tîrgu-Neamţ, Roman, Curtea de Argeş şi Piatra-Neamţ. În studenţie, a frecventat cenaclurile „Sburătorul” „Falanga”. A pus bazele cenaclurilor literare „Slova Nouă”, „Calistrat Hogaş” şi „Petrodava” (Piatra-Neamţ). Debut cu poezii în „Bilete de Papagal” (1928). A colaborat la numeroase publicaţii din Neamţ şi din ţară. Scrieri: „Tîlcuirea lui Har. Mihailescu”; „Din cartea vieţii”; „Gîndind la depărtări fecioare”.
* 21/1939 – n. Dumitru Irimia, la Roman (d. 2009, Iaşi). Şcoala Medie (azi, Colegiul Naţional „Roman-Vodă”), Facultatea de Filologie, a Universităţii din Iaşi. Doctor (1976). În învăţămîntul universitar (din 1962), urcă treptele ierarhiei, remarcîndu-se ca lingvist şi filolog, ca autor al unor gramatici şi studii universitare de stilistică funcţională a limbii române. Lector de limba română la universităţi din Italia. Scrieri: „Limbajul poetic eminescian”; „Curs de lingvistică generală”; „Structura stilistică a limbii române contemporane”; „Lingvistica – Poetica – Stilistica”; „Introducere în stilistică”; „Dicţionarul limbajului poetic eminescian” (coordonator); „Dicţionarul limbajului poetic eminescian: Semne şi sensuri I-II”; „Gramatica limbii române”.
* 26/1936 – n. Gheorghe Bunghez, la Poiana-Sărată, Bacău. Facultatea de Istorie-Filologie-Filozofie a Universităţii ieşene. Profesor şi director de şcoală, inspector şcolar, secretar al Comitetului Regional de Cultură şi Artă (Bacău), preşedinte al Comitetului de Cultură şi Artă al Judeţului Neamţ, şeful Secţiei de Propagandă a Comitetului Judeţean Neamţ al P.C.R., director al Teatrului Tineretului din Piatra-Neamţ şi director al Centrului de Librării al Judeţului Neamţ. A iniţiat, condus şi colaborat la manifestări cultural-artistice locale, zonale sau naţionale: Sărbătoarea de la Războieni, Sărbătoarea Muntelui Ceahlău, Festivalul de Teatru, Stagiunea simfonică a Filarmonicii „Moldova” din Iaşi, Festivalul „Vacanţe Muzicale la Piatra-Neamţ”, „Sadoveniana”, Bienala de Artă Plastică „Lascăr Vorel”, „Petrodava – 2000”, Stagiunea „Petrodavae Musici Dies”, cicluri de emisiuni la Tele M Plus Piatra-Neamţ. Cărţi: „Monumente istorice din judeţul Neamţ”, „Judeţul Neamţ – Ghid”, „Petrodava – 2000. Tradiţie şi continuitate”; „Între „Dragonul” şi „Piaţeta” (1981-1986)”. La mulţi ani, Domnule Profesor!
* 28/1872 – n. I. Teodorescu-Broşteni, la Cotîrgaşi, Broşteni, Judeţul Neamţ (d. 6. 11, 1958, Bucureşti). Şcoala Normală „Vasile Lupu”, Iaşi (1894). Învăţător: Cotîrgaşi, la Broşteni. Inspector şcolar în Basarabia (1920-1927), apoi, pînă la pensionare (1929), la Şcoala Primară „Vasile Conta” din Iaşi. A publicat, în colaborare, manuale şcolare. A elaborat Statutul Societăţii Culturale „Bistriţa” din Broşteni. A organizat Banca Populară. A colaborat la „Şezătoarea”, „Gazeta Săteanului”, „Făt-Frumos”, „Însemnări Ieşene”, „Junimea Literară”, „Ion Creangă”, „Tudor Pamfilie” ş. a. Autor al volumului „Testamentul călăuză”, 1930.
* 28/1937 – n. Virgiliu Gh. Bîrliba, la Roman. Fiul profesorului Har. Mihăilescu. Liceul „Petru Rareş” din Piatra-Neamţ, Facultatea de Istorie a Universităţii Bucureşti (1961). Profesor în Sălaj şi Neamţ, muzeograf şi director la Muzeul de Arheologie Piatra-Neamţ. Cercetător ştiinţific la Institutul de Arheologie „A. D. Xenopol” din Iaşi (din 1980). Specializat în arhivistică, în arheologie geto-dacică, în epoca migraţiei şi în numismatică antică. Doctor în istorie (1975). A condus săpături arheologice la Bîtca Doamnei (Piatra-Neamţ), Calu-Iapa, Tîrzia, Gura Secului şi Branişte, toate în Neamţ. Din 1991, profesor la Facultatea de Istorie de la Universitatea din Iaşi. Între 1969-1975, a înfiinţat şi a condus Revista „Memoria Antiquitatis”.
C.T.