Cu ocazia împlinirii a 632 de ani de la prima atestare documentară a oraşului Roman, Complexul Muzeal Naţional Neamţ a organizat sâmbătă 30 martie 2024, la Muzeul de Istorie din Roman un simpozion dedicat acestui eveniment major pentru istoria noastră locală. În cadrul manifestării, după cuvântul de salut al organizatorilor şi al autorităţilor locale, au fost prezentate o serie de comunicări, având ca temă generală istoria locală, cu accent în acest an pe subiecte legate de comunităţi şi religie.
Cu rol strategic în sistemul defensiv al Moldovei medievale (fapt dovedit de existenţa celor două cetăţi atestate), târgul Romanului a cunoscut mai ales o evoluţie şi o dezvoltare economică constantă, dublată de o creştere a populaţiei în acelaşi ritm şi întârită de existeţa unor numeroase minorităţi, unele dintre ele recunoscute pentru ocupaţia de bază reprezentată de producţie şi comerţ (evrei, armeni, ruşi lipoveni, greci); în acest context, se poate vorbi şi despre mai multe religii/biserici, unele chiar legate de specificul etnic: ortodocşi, mozaici, catolici, ortodocşi de rit vechi.
Au fost prezentate studii şi comunicări din diverse domenii ale istoriei locale (P.C. Pr. Dr. Florin Aurel Ţuscanu – Episcopia Romanului în perioada interbelică. Arhiereul Ilarion Băcăoanul, CS Dr. George-Dan Hânceanu – Cercetări arheologice la Spitalul Precista din Roman. Rezultate preliminare, istoric militar Sorin Grumuş – Divizia 7 Infanterie Roman în Bătălia Moldovei din anul 1944, Radu Kiprian, Ştefan Carpuşcă – O zi din viaţa ruşilor lipoveni din Roman, prof. Petru Flenchea – Municipiul Roman: interferenţe interetnice şi confesionale – ruşii lipoveni şi rromii; mentalităţi în schimbare, muzeograf Relu Butnariu – Agricultura şi creşterea animalelor din zona Roman, reflectate în colecţia de etnografie a Muzeului de Istorie din Roman, muzeograf Iulia Lazăr – Aspecte din viaţa cotidiană în Romanul interbelic văzute de presa vremii), rod al muncii unor specialişti romaşcani. Dar, în spiritul bunelor practici, simpozionul a beneficiat şi de colaborarea unor colegi de breaslă din alte localităţi: Ionuţ Florin Filip (Bucureşti, expert UNESCO patrimoniu imaterial) – Romanul şi Bacăul în împărţirea politico-administrativă a Moldovei şi României din evul mediu şi până azi, PC Pr. George Ouatu (Parohia Văleni) – Ultimii ceasornicari ai Romanului, muzeograf Dan Mihăilescu (Piatra-Neamţ) – Gen. Ernest Broşteanu – cavaler al Ordinului Mihai Viteazu, Dr. Marius Alexandru Istina (C.M.J. Iulian Antonescu Bacău) – Melchisedec Ştefănescu – istoric sau cronicar, muzeograf Oana Maria Bălan (CMNN – Muzeul de Ştiinţe Naturale Piatra-Neamţ) – Rezervaţii geologice şi paleontologice din judeţul Neamţ, Dr. Otilia Mircea (CMNN – Laboratorul de Restaurare-Conservare), CS Dr. Viorica Vasilache (Universitatea Al. I. Cuza Iaşi, Institutul Interdisciplinar de Cercetare, Centrul ARHEOINVEST), muzeograf Lavinia-Ana Axentioi (CMNN – Muzeul de Istorie şi Etnografie Târgu Neamţ) – Tipuri de degradări şi deteriorări evidenţiate prin tehnici neinvazive la artefacte din metal. Stări de conservare şi metodologii de restaurare, Cristinel Ştefan Tănasă (Direcţia Judeţeană Neamţ a Arhivelor Naţionale) – Preotul Constantin Mihai şi lupta împotriva regimului comunist din România, muzeograf Daniel Sava (Muzeul Municipal Paşcani) – Zece icoane româneşti din patrimoniul Muzeului Municipal Paşcani, iar lista ar putea continua. Activitatea a fost întregită prin prezentarea a două noi apariţii editoriale: Eugen D. Neculau – Rost şi rânduială în satul românesc (Iaşi, 2023) şi Ion Măzăreanu – Articole publicate despre Ion Ionescu de la Brad (editura „Ion Ionescu de la Brad” Iaşi, 2024), prezentate de etnograful Marcel Lutic (Muzeul Municipal Paşcani), respectiv istoricul militar Sorin Grumuş.
Manifestarea s-a desfăşurat în Corpul A al Muzeului de Istorie din Roman (Palatul Nevruzzi) şi a beneficiat de prezenţa unui numeros public avizat şi interesat de istoria noastră locală.
Muzeograf, Adrian CIOBANU