Devenit deja o tradiţie, în perioada 4-6 noiembrie 2018, în cadrul Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Campusul Universitar „Nicolae Ivan” Cluj-Napoca, s-a desfăşurat Simpozionul Internaţional de Teologie, Istorie, Muzicologie şi Artă, intitulat „Unitate şi Identitate. Ortodoxia românilor între comuniunea răsăriteană şi dialogul cu Apusul”.
Simpozionul face parte din suita de manifestări ştiinţifice ale facultăţii, proiectate pentru anul universitar 2018-2019 şi se încadrează în seria de evenimente organizate cu prilejul proclamării de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, a anului 2018 ca „Anul omagial al unităţii de credinţă şi de neam şi Anul comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918”.
În alocuţiunile inaugurale a fost subliniată importanţa unităţii de credinţă şi de neam, prin evidenţierea faptului că unitatea spirituală a precedat unitatea naţională a poporului român, insistându-se asupra necesităţii conştientizării, în an centenar, că două valori rămân esenţiale pentru români: „credinţa ortodoxă şi ţara reîntregită”.
Timp de două zile, peste 100 de profesori, teologi, cercetători, oameni de cultură din ţară şi din străinătate, alături de cinci ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române, au dezbătut, în cadrul mai multor sesiuni, diverse teme şi probleme de actualitate încadrate în tematica simpozionului: Rolul învăţăturii de credinţă în promovarea unităţii Bisericii; Criterii de orientare a Bisericii Ortodoxe Române în dialogul intercreştin; Conceptul de unitate în Dogmatica ortodoxă. Depăşirea influenţelor din scolastica medievală; Domnitorul Mihai Viteazul (1593-1601), simbol al unităţii naţionale; Evoluţia învăţământului muzical bisericesc în perspectiva centenarului; Biserică şi neam, ieri şi azi, în viziunea lui Ion Agârbiceanu. O actualitate provocatoare?!; Unitatea de neam şi de credinţa în opera mitropolitului Nicolae Bălan; Nicolae Colan, luptător pentru Unirea din 1918; Receptarea principiilor wilsoniene în discursurile liderilor naţionali români din epoca Marii Uniri; Românism şi identitate românească în viziunea lui Nicolae Steinhardt; Contribuţia Sfântului Ierarh Varlaam, Mitropolitul Moldovei la menţinerea unităţii de credinţă în secolul al XVII-lea; Mitropolitul Pimen Georgescu şi Marea Unire. Câteva aspecte inedite; Unitate lăuntrică, unitate de credinţă şi unitate de neam. Retrospective şi prospective la 100 de ani de la Marea Unire; Unitatea religioasă şi identitatea naţională – teme centrale ale discursului clericilor în preajma anului 1918; Unitatea de credinţă şi de Neam reflectată în poezia patriotică a poetului transilvănean George Coşbuc (1866-1918) etc.
Sărbătoarea unui eveniment precum cel de la 1 Decembrie 1918 este, în primul rând, un dar de la Dumnezeu. Din acest considerent, participanţii români la activităţi au încercat să găsească soluţii viabile la întrebarea: Ce ar putea face Biserica Ortodoxă Română pentru a readuce sănătatea spirituală a poporului nostru de acum 100 de ani?
În cadrul Simpozionului, desfăşurat pe patru mari secţiuni: Teologie, Istorico-Practice, Muzicologie şi Artă Sacră, au fost susţinute 108 referate ale unor participanţi din mai multe ţări de pe aproape toate continentele: Coreea de Sud, Elveţia, Anglia, Franţa, Liban, Irak, Spania şi Catalunia, India, Statele Unite, Olanda, Grecia, Germania, Columbia, alături de profesorii, teologii şi cercetătorii din România. Pe bună dreptate, putem afirma că s-a înregistrat cea mai numeroasă participare a teologilor din străinătate (aparţinând diverselor culte religioase) din istoria acestui simpozion, manifestarea devenind una dintre amplele reuniuni internaţionale dedicate Centenarului.
De asemenea, pe durata manifestărilor ştiinţifice a avut loc o expoziţie de artă a profesorilor de la specializarea Artă Sacră a Facultăţii de Teologie Ortodoxă, intitulată: „Icoana, simbol al unităţii de credinţă românească”.
La final, după prezentarea concluziilor simpozionului, a avut loc un Concert festiv dedicat Centenarului Marii Uniri, cu participarea Corului de cameră Psalmodia Transylvanica al Facultăţii de Teologie Ortodoxă şi a Cvartetului de coarde Cantabile care au bucurat auditoriul cu piese din repertoriul tradiţional românesc şi cel interna- ţional.
Nu trebuie uitat faptul că unitatea naţională s-a realizat cu sprijinul unor personalităţi providenţiale, atât din mediul politic, cât şi bisericesc, a căror contribuţie nu poate fi trecută cu vederea, pentru că reprezintă modele strict necesare pentru societatea contemporană.
Prof. Dr. Mihai FLOROAIA