Anul omagial al Centenarului Patriarhiei Române şi Anul comemorativ al duhovnicilor şi mărturisitorilor ortodocşi români din secolul al XX-lea au fost marcaţi de către Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca prin organizarea Simpozionului Internaţional de Teologie, Istorie, Muzicologie şi Artă Sacră, cu tema „O sută de ani de mărturisire şi impactul lor pentru contemporaneitate”.Acesta s-a desfăşuratîn perioada 2-4 noiembrie 2025 şi a adunat ierarhi, profesori, teologi, oameni de cultură din ţară şi străinătate (Polonia, Germania, Franţa, Italia, Ungaria, Malta, Grecia, Africa de Sud), care au dezbătut diferite subiecte şi probleme de actualitate încadrate în tematica stabilită.
Prelegeri precum: Mărturisire şi sfinţenie; Actualitatea teologiei spirituale academice la un secol de la Patriarhat: perspective teologice şi direcţii contemporane; Paternitatea duhovnicească în învăţământul teologic românesc; Is the Roman Catholic Church moving towards Orthodox Ecclesiological Solutions? Comments on the Synod on Synodality au fost susţinute în plen, în sesiunea inaugaurală, de către ierarhii participanţi (IPS Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, PS Benedict, Episcopul Sălajului şi PS Samuel Bistriţeanul, Episcopul vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului), respectiv de către decanul Facultăţii de Teologie de la Universitatea Catolică „Ioan Paul al II-lea” din Lublin (Polonia), rev. prof. univ. dr. Przemysław Kantyka.
Structurate în mai multe secţiuni tematice: Teologie Sistematică, Biblică, Istorie, Practică, Artă Sacră, Muzicologie, Secţiunea teologie limba engleză, Studii doctorale (pentru cei peste 60 de doctoranzi participanţi), sesiunile simpozionului au antrenat specialiştii la dezbateri şi analize pe marginea subiectelor abordate. Lucrările s-au desfăşurat în format mixt (faţă în faţă şi on-line), având numeroase subiecte incitante, dintre care voi enumera doar câteva: „Shema Israel” – fundament al monoteismului iudaic şi model al articolului de exprimare a credinţei; Sistemul Imunitar Spiritual al neamului românesc: Biserica Ortodoxă Română – factor de igienă mentală colectivă şi scut împotriva psihozelor sociale; Dincolo de etică, neantul. Pseudo-teologia socială; Corespondenţa Dumitru Stăniloae – Ioan Mihălţan; Orizonturi ireconciliabile: caracterul mucenicesc al propovăduirii Revelaţiei sub imperiul reducţionist al antiteismului comunist; Beneficiile catehizării asupra stării de sănătate a copiilor; Contribuţia teologilor de la Cernăuţi la înfiinţarea Patriarhiei Române; Liviu Rebreanu şi credinţa creştin-ortodoxă; După 35 de ani. Trauma & memoria detenţiei politice în societatea românească post-comunistă; Evoluţia învăţământului teologic superior în Biserica Ortodoxă Română în perioada 1925-2025; Părintele mărturisitor Iustin Pârvu – între Cuvântul Evangheliei şi Naţiunea Română; Ultimul pas al românirii cântărilor – imnografia metrică: Paraclisul Sfântului Preot Mărturisitor Liviu-Galaction Munteanu; Aspecte armonice în Liturghia pentru cor mixt a lui Gheorghe Dima; Mărturisitori de după gratii – recuperarea mărturiilor despre clericii care au trecut prin închisorile comuniste din România; Duhovnici români ai secolului XX în reflecţia teologică a lui Teodor Baconschi: Dumitru Stăniloae, Paisie şi Cleopa de la Sihăstria şi Sofian Boghiu; Byzantine Cultural Memory and the Ancient Novel: Christian Perspectives (9th-12th Centuries); Propheticness of the Ecumenical Social Thought: The Centenary of the „Life and Work”; The Concept of Refrigerium and the dogmatic Fate of the intermediate State of Salvation; Missiological Mirrors: The Mission of the Romanian Orthodox Church and Its Identity Negotiation with Greek and Russian Approaches (1925-2025) etc.
Lucrările au arătat că mărturisirea credinţei rămâne axa fundamentală a identităţii ortodoxe, capabilă să inspire răspunsuri coerente la crizele morale şi antropologice actuale. În acelaşi timp, dialogul dintre teologie, cultură şi ştiinţă s-a conturat ca direcţie prioritară de cercetare şi misiune, indicând nevoia unei prezenţe ortodoxe active în spaţiul public şi academic.
S-a reafirmat caracterul matur, integrator şi profund misionar al Patriarhiei Române, privită nu doar ca o instituţie istorică, ci ca orealitate vie a comuniunii şi a mărturisirii. Important de subliniat este faptul că, în cei 100 de ani de patriarhat, Biserica Ortodoxă Română a „rodit”, oferind poporului sfinţi mărturisitori prin faptă şi cuvânt, modele vii de urmat. Dacă ar fi să amintim doar lista celor 16 cuvioşi şi mărturisitori, martiri canonizaţi în iulie 2024. Totodată, a dezvoltat un sistem de învăţământ teologic academic, a înfiinţat cantine sociale, aşezăminte filantropice, tipografii etc.
Sesiunile doctoranzilor au demonstrat angajamentul noii generaţii de teologi faţă de teme esenţiale precum martiriul, identitatea eclezială şi antropologia aplicată.
Participanţii din străinătate au adus o perspectivă amplă asupra martiriului ca expresie a credinţei şi fidelităţii în faţa compromisului, evocând experienţele dramatice ale Bisericii Ortodoxe Române din perioada comunistă. S-a subliniat că sângele mărturisitorilor, indiferent de confesiune, devine un limbaj comun al unităţii creştine şi o punte între Bisericile Răsăritului şi ale Apusului.
În cadrul simpozionului, a fost vizitată expoziţia de Artă Sacră „Mărturisire de credinţă şi iconografie” (coordonator prof. univ. dr. Marcel Muntean), deschisă în Galeria „Ermineia”, la etajul 1 al Facultăţii de Teologie Ortodoxă. Aici au expus lucrări cadrele didactice şi studenţi de la specializarea Artă Sacră din cadrul acestei instituţii de învăţământ teologic clujean, expoziţia fiind deschisă în perioada 3-30 noiembrie 2025.
Manifestarea ştiinţifică s-a încheiat marţi seara, 4 noiembrie 2025, când au fost prezentate concluziile simpozionului, după care s-a vizionat filmul documentar „Gheorghe Dima, un sfânt al muzicii româneşti”.
În final, participanţii s-au bucurat de un concert coral aniversar, susţinut de Corul de Cameră „Psalmodia Transylvanica” (aniversează 35 de ani de la înfiinţare) şi de Grupul vocal „Synavlia” din Cluj-Napoca, invitat de onoare.
Lucrările prezentate în cadrul simpozionului vor apărea într-un volum special, care va fi editat anul viitor.
Prof. dr. Mihai FLOROAIA