Dialogul intercultural, acel proces de comunicare şi interacţiune dintre diverse grupuri culturale, (minorităţi etnice, lingvistice, confesionale etc.), urmăreşte întărirea respectului pentru diversitate culturală în contextul realităţii complexe a societăţii de astăzi, caracterizată prin coexistenţa diferitelor identităţi culturale şi religioase. Scopul principal îl reprezintă egalitatea de şanse, înţelegerea practicilor diverse, buna înţelegere între popoare, descoperirea unor elemente de comunicare comune. Arta reprezintă un limbaj comun, ce sparge baierele lingvistice, o modalitate de comunicare la îndemâna omului, din cele mai vechi timpuri.
Pornind de la acest considerent, am vrut să promovez arta tradiţională în rândul elevilor prin intermediul unui proiect internaţional. Aşa a luat naştere ideea proiectului De la lume adunate şi iarăşi la lume date. Ţara parteneră pentru acest proiect a fost aleasă Albania, prin intermediul Shkolla9 Vjecare Gjonomadh Korҫë, pentru faptul că există numeroase similitudini între popoarele din Balcani, în special la nivelul tradiţiilor şi costumelor. Directorul acestei şcoli, doamna Lindita Berdilla, s-a arătat deschisă dialogului româno-albanez şi alături de profesor Brunilda Cota şi bibliotecar Gentiana Barolli au răspuns invitaţiei venite din partea echipei de la Casa Corpului Didactic Neamţ formată din director Florentina Vasiliu-Moise, profesor metodist Irina Elena-Roxana şi bibliotecar Ana Macovei. Ni s-au alăturat şcolile Colegiul Tehnic „Petru Poni” Roman, Şcoala Gimnazială „Vasile Alecsandri” Roman, Liceul Teoretic „Vasile Alecsandri” Săbăoani, Şcoala Gimnazială „I. Gr. Teodorescu” Ruseni, Şcoala Gimnazială Comuna Borleşti, Şcoala Gimnazială Comuna Gherăeşti, Colegiul Tehnic Forestier Piatra-Neamţ, Colegiul Tehnologic „Spiru Haret” Piatra-Neamţ, Şcoala Gimnazială „Iustin Pârvu” Comuna Poiana Teiului, Şcoala Gimnazială „I. Gervescu” Săvineşti, Şcoala Gimnazială „Nicu Albu” Piatra-Neamţ, Şcoala Gimnazială „I. I. Mironescu” Tazlău, Şcoala Gimnazială „Daniela Cuciuc” Piatra-Neamţ, Liceul Tehnologic Adjudeni, Şcoala Gimnazială „Dr. Emanuel Rigler” comuna Ştefan cel Mare.
Perioada pentru derularea proiectului este 1 noiembrie 2016 – 30 iunie 2017 şi presupune organizarea unor ateliere de lucru. Principalele activităţi propuse vizează:
– dezvoltarea abilităţilor de orientare a elevilor în biblioteca şcolară, descoperirea domeniilor:
39 Antropologie culturală. Etnografie. Obiceiuri. Tradiţii. Datini. Mod de viaţă. Folclor;
784.4 Cântece populare, tradiţionale, istorice. Cântece de petrecere;
75 Pictura modernă.
– îmbunătăţirea capacităţii de înţelegere şi interpretare a artei moderne de inspiraţie folclorică
– realizarea animaţiilor de lectură grupate cu următoarele teme:
Am citit şi vă recomandăm!
O fotografie cât o mie de cuvinte!
Simboluri moderne preluate din folclor.
Se vor desfăşura şase tipuri de activităţi în cadrul proiectului, organizate în două etape. Trei dintre ele vizează lucrul cu echipa pedagogică (bibliotecar CCD, profesori metodişti, bibliotecari şcolari, profesori) şi trei vizează lucrul cu elevii, astfel:
l echipa pedagogică va promova proiectul pe site-ul şcolilor, în ziare şi reviste locale, va selecta clasele de elevi ce se vor implica, va centraliza documentele în vederea expedierii lor către bibliotecarul C. C. D. Neamţ, va realiza o carte cu ISBN;
l elevii din ciclul primar, ciclul gimnazial şi liceal vor descoperi cu ajutorul bibliotecarului şcolar cele 3 domenii amintite;
l elevii din ciclul gimnazial şi liceal vor întocmi liste bibliografice ale cărţilor din cele trei domenii, vor fotografia costume tradiţionale şi obiecte de artizanat, vor realiza picturi moderne de inspiraţie folclorică şi afişe.
Casa Corpului Didactic Neamţ a realizat o selecţie în rândul şcolilor din judeţul Neamţ în vederea derulării unor activităţi cultural-metodice. Echipa de proiect din fiecare şcoală se va implica în derularea activităţilor astfel încât, la finalizarea proiectului, să fie descoperite cărţile din domeniul Etnografie – Folclor ce poartă simbolurile comune întâlnite pe costumele populare româneşti şi albaneze şi pot servi ca sursă de inspiraţie în realizarea picturii moderne de inspiraţie folclorică. Astfel, folclorul şi pictura vor deveni punţi de legătură între popoarele lumii.
Ana MACOVEI,
Bibliotecar metodist
