Lucrarea Origenismul în secolele III-VIII, semnată de către pr. dr. Nicolae-Dragoş Kerekes şi apărută recent la Editura Renaşterea, a fost lansată în cadrul manifestărilor ştiinţifice dedicate Zilelor Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, miercuri, 7 decembrie 2016. Structurată în cinci mari părţi: Origen (185-254), Controverse origeniste (sec. III-IV). Principalii antiorigenişti, Prima dispută origenistă (sec. IV-V), A doua dispută origenistă. Condamnarea origenismului (sec. VI), Origenismul la Sfinţii Părinţi (sec. III-VIII), pe totalul de 572 pagini, cartea răspunde la unele întrebări, încă de actualitate în rândul teologilor şi nu numai. Cine a fost Origen? Ce a scris cu adevărat? Cum şi de ce a rămas în istorie? Cum a fost receptat în vremea sa? Ce dispute s-au conturat în jurul personalităţii lui? Cine l-a acuzat de erezie şi cine l-a apărat? Cât de actuală este opera lui astăzi? etc. sunt întrebări la care pr. Nicolae-Dragoş Kerekes oferă răspunsuri fundamentate teologic, dogmatic şi istoric.
Viaţa, opera, doctrina şi activitatea lui Origen au constituit teme ale unor colocvii internaţionale numite Orige- niana, desfăşurate o dată la patru ani, începând cu anul 1977.
Vieţuitor la cumpăna secolelor II şi III, Origen (185-254) reprezintă personalitatea care suscită interesul mai multor generaţii datorită operei sale uriaşe, dar şi din cauza condamnării sale de către Sinodul al V-lea ecumenic de la Constantinopol din anul 553. Mulţi teologi, istorici, filosofi şi literaţi se întreabă care au fost adevăratele motive pentru care un adevărat geniu creştin, un homo universalis, să fie declarat eretic.
Analizând textele lui Origen, pr. Nicolae-Dragoş Kerekes ajunge la concluzia că erorile pe care le-a făcut acest mare alexandrin nu sunt sesizabile pentru perioada în care a trăit şi pentru cea imediat următoare, ele devenind vizibile abia la începutul marilor dezbateri teologico-doctrinare, când argumentele pro sau contra scot la iveală implicaţii doctrinare pe care Origen nu le-a intuit. Chiar el a fost unul dintre cei mai înflăcăraţi adversari ai ereticilor din vremea sa. Istoria lui Origen a fost denaturată, meritele sale rămânând incontestabile în ciuda unor „păreri eronate”. Fiind un adevărat părinte al teologiei sistematice în Răsărit, deschizător de drumuri în exegeză prin metoda alegorică, a constituit izvorul scrierilor multor teologi de marcă precum: Vasile cel Mare, Evagrie Ponticul, Didim cel Orb, Grigorie de Nazianz, Grigorie de Nyssa, Ioan Gură de Aur, Ieronim, Fericitul Augustin etc.
Cartea de faţă umple un gol în literatura română de specialitate, fiind una destinată nu doar teologilor şi istoricilor ci tuturor celor interesaţi să afle din paginile ei răspunsurile la întrebările de mai sus, fapt pentru care invitaţia de a o lectura şi analiza se impune de la sine.
Prof. dr. Mihai FLOROAIA