Inteligenţa artificială (IA) este un domeniu al informaticii care dezvoltă sisteme şi tehnologii ce pot simula şi pot reproduce capacitatea umană de a gândi, de a lua decizii, de a rezolva probleme complexe şi de a învăţa din experiență.
Scopul IA este de a crea sisteme şi algoritmi care pot imita şi chiar depăşi inteligenţa umană în anumite domenii specifice.
Sistemele IA pot fi programate pentru a prelucra şi analiza cantităţi uriaşe de date, pentru a recunoaşte şi a interpreta imagini şi sunete, pentru a rezolva probleme matematice sau logice, pentru a lua decizii în funcţie de anumite criterii sau pentru a învăţa şi a se adapta la noi situaţii.
Exemple de aplicaţii ale inteligenţei artificiale: asistenţii virtuali, maşinile autonome, recunoaşterea vocală şi facială, traducerea automată, recomandările personalizate pentru cumpărături online, diagnoze medicale, jocuri video şi multe altele.
Odată cu avansul tehnologiei şi dezvoltarea inteligenţei artificiale, este posibil ca unele ocupaţii să fie afectate şi chiar să dispară. Exemple de ocupaţii care ar putea fi afectate:
– lucrătorii din industria producţiei: maşinile şi roboţii inteligenţi pot prelua anumite sarcini repetitive şi fizice, cum ar fi asamblarea şi ambalarea produselor, ceea ce poate duce la reducerea numărului de angajaţi.
– operatorii de call center: asistenţii virtuali şi chatboţii pot prelua multe dintre cererile şi întrebările clienţilor, reducând nevoia de operatori umani în această industrie.
– şoferii de camion sau taxi: dezvoltarea maşinilor autonome poate duce la eliminarea nevoii de şoferi umani în industria transporturilor.
– lucrătorii din domeniul bancar: automatizarea proceselor bancare, cum ar fi procesarea tranzacţiilor şi a cererilor de credit, poate reduce nevoia de angajaţi în acest sector.
– lucratorii din domeniul retail: tehnologiile de self-checkout şi de automatizare a stocurilor pot duce la reducerea numărului de casieri şi angajaţi de depozit.
Cu toate că unele ocupaţii pot fi afectate, inteligenţa artificială poate crea şi noi oportunităţi de carieră. De exemplu, vor exista noi locuri de muncă în dezvoltarea, implementarea şi mentenanţa sistemelor inteligente, precum şi în domeniile creativităţii şi inovaţiei, care nu pot fi înlocuite de către maşinile inteligente. În plus, este posibil ca unele ocupaţii să fie redefinite şi să necesite abilităţi complementare cu cele ale inteligenţei artificiale, cum ar fi: abilităţile de comunicare, creativitatea şi gândirea critică.
În ceea ce priveşte joburile programatorilor, există perspectiva că unele sarcini repetitive şi de rutină ale acestora vor fi automatizate prin utilizarea inteligenţei artificiale (IA), dar este puţin probabil ca joburile de programator să fie înlocuite complet de IA, deoarece programatorii lucrează îndeaproape cu clienţii şi echipele de dezvoltare pentru a înţelege cerinţele şi pentru a crea soluţii personalizate, ceea ce înseamnă că programatorii vor rămâne esenţiali în dezvoltarea şi implementarea soluţiilor software complexe.
În ceea ce priveşte domeniul artistic, inteligenţa artificială poate fi utilizată pentru a crea desene, picturi. Există algoritmi şi modele de învăţare automată care pot fi antrenaţi să genereze imagini şi, astfel, pot produce picturi. Un exemplu cunoscut este utilizarea reţelelor generative adversariale (GAN) în domeniul artei. GAN-urile sunt o formă de inteligenţă artificială care poate învăţa să genereze imagini realiste bazate pe seturi de date de antrenament, dar, deşi IA poate crea picturi, acestea sunt în general rezultatul unui proces de învăţare automată şi nu au aceeaşi semnificaţie, intenţie sau expresivitate ca cele create de un artist uman.
În ceea ce priveşte domeniul educațional, în prezent, inteligenţa artificială (IA) nu poate înlocui complet profesorii în procesul de predare şi învăţare. Profesia de profesor implică mult mai mult decât doar transmiterea de informaţii – implică interacţiune umană, empatie, adaptabilitate, abilităţi de evaluare şi feedback. Cu toate acestea, IA poate fi utilizată ca un instrument complementar în educaţie. Există deja exemple de utilizare a IA în clasă, cum ar fi automatizarea unor sarcini administrative, cum ar fi evaluarea lucrărilor sau gestionarea datelor. În procesul educativ, însă, aspectele umane ale procesului de predare şi învăţare (conexiunea emoţională, motivarea şi îndrumarea personalizată), rămân esenţiale şi sunt mai bine realizate de către profesori umani. Profesorii joacă un rol important în a inspira şi a forma tinerii, în afara simplei transmiteri de cunoştinţe.
În concluzie, deşi IA poate fi un instrument valoros în educaţie, profesorii rămân indispensabili pentru a oferi o educaţie holistică şi pentru a se adapta la nevoile individuale ale elevilor.
Prof. informatică, Liliana CHIRILĂ
Liceul „Mihail Sadoveanu” Borca
Bibliografie:
– https://www.europarl.europa.eu/topics/ ro/article/20200827STO85804/
– https://sdacademy.ro/blog/
– http://presamil.ro/
– https://www.geopolitic.ro/2021/11/