Fără manageri capabili să producă schimbările dorite şi să impulsioneze dezvoltarea serviciilor educaţionale, adevărata reformă nu reprezintă un proces viabil. Deciziile conducătorilor unităţilor şcolare trebuie să vizeze eficienţa şi eficacitatea în procesul managerial. Astfel, şcoala se angajează să le ofere elevilor un mediu de învăţare şi instruire practică provocator şi stimulativ, centrat pe nevoile, stilul de învăţare şi aspiraţiile individuale, creându-le, pentru tot restul vieţii, dorinţa de a învăţa şi de a se perfecţiona.
Contextul actual determină ca activitatea managerială să depăşească evidenţierea anumitor calităţi personale şi profesionale ale managerului, apreciate prin termeni precum: comunicarea, vocaţia, talentul, măiestria, însuşirea unui sistem legislativ, formarea unor deprinderi, abilităţi, competenţe, calităţi, asumarea anumitor roluri într-o manieră riguroasă şi controlată, ceea ce ar defini drept profesionalismul şi arta de a proiecta, coordona, implementa, monitoriza, evalua şi remedia.
Exercitarea rolurilor de manager, cadru didactic, personal auxiliar etc. în spaţiul şcolar este supusă multor influenţe şi presiuni, uneori de tip contradictoriu, excesiv de presant, care au ca efect un ansamblu de „aşteptări de rol”, produse de către factori de tip organizaţional sau de către factori parţial reglementaţi instituţional.
Pregătirea pentru profesia de manager nu este deloc simplă având în vedere factori precum: asigurarea calităţii actului educaţional, condiţiile economiei de piaţă, preocupările postuniversitare privind formarea profesională a cadrelor didactice, programele de perfecţionare a managerilor etc. Putem afirma că elementele pregătirii unui director de şcoală sunt de trei feluri: ştiinţifice (se referă la specialitatea pe care a aprofundat-o), pedagogice (îl orientează asupra misiunii speciale de educator care caută să formeze omul întreg) şi manageriale sau condiţii de fond şi formă. Orice persoană care ocupă o funcţie de conducere trebuie să posede un ansamblu de calităţi, cunoştinţe, aptitudini şi deprinderi corespunzătoare. În urma numeroaselor investigaţii, a fost schiţat portretul psihosocio-profesional al personalităţii conducătorului, care constă în următoarele trăsături: formarea profesională (cunoştinţele în teoria conducerii, experienţă, trăsături moral-volitive), spirit întreprinzător, inovator, curaj, energie, perseverenţă, mobilitate, robusteţe fizică şi psihică, viziune largă, atitudine umană, capacitatea de a înţelege oamenii şi dorinţa de a lucra cu ei, inteligenţă, flexibilitatea gândirii, motivaţia, orizontul cultural etc.
Definirea valorilor morale astăzi, în contextul în care societatea are cu totul alte criterii de evaluare a performanţei şi imitării modelelor, pare o chestiune din ce în ce mai dificil de realizat.
Referitor la conştiinţa şi conduita morală, rolul conştiinţei morale în activitatea didactică şi managerială desfăşurată de către director, normele de conduită morală – rolul şi impactul acestora în eficientizarea sistemului de educaţie şi formare profesională a tinerilor, consider că este nevoie atât de o pregătire iniţială în domeniu, cât şi de cea continuă axată pe educaţia morală, promovarea valorilor spirituale autentice şi a modelelor reale de succes în viaţa publică şi privată. Valorile eterne precum bunătatea, dăruirea, devotamentul, fericirea, munca, hotărârea, toleranţa, respectul în societatea actuală, altruismul şi modalităţile de cultivare a acestuia, limitele corectitudinii şi ale dreptăţii par a fi din ce în ce noţiuni demodate, depăşite fiind înlocuite cu răutatea, servilismul faţă de interesele personale şi de grup, ignoranţa şi intoleranţa faţă de cei din jur. Într-un asemenea context, managerul şcolar trebuie să găsească acele pârghii prin care să răspundă necesităţilor elevilor şi să le ofere acestora reale modele de succes în viaţă.
Un aspect important în formarea continuă, profesionalizarea funcţiei de manager şcolar constituie o necesitate absolută. Perfecţionarea conducerii organizaţiilor este un proces dinamic condiţionat de promovarea de către manageri a ştiinţei conducerii. Pentru promovarea adevăratelor valori morale, managerul trebuie să dea dovadă de integritate, onestitate (exersarea, în mod corect, a acţiunilor de zi cu zi, de la gânduri la fapte, exprimarea stimei faţă de alte persoane, acţionând şi discutând sincer şi corect), respect (fiind tolerant, atent şi înţelegător cu alte persoane, acceptând părerile şi valorile lor, fiind conştient de faptul că relaţia cu elevii şi părinţii acestora trebuie să fie bazată pe respect reciproc, încredere şi dacă este necesar, pe confidenţialitate), responsabilitate (oferirea priorităţii educaţiei şi îngrijirii elevilor, activităţi de dezvoltare profesională continuă şi îmbunătăţirea strategiilor didactice, colaborarea în interesul educării şi bunăstării discipolilor), încredere etc.
Dr. Mihai FLOROAIA