Relaţia profesor-elev – suport în dezvoltarea afectiv-emoţională la copilul cu cerinţe educative speciale

 

In cadrul unei activităţi metodico-ştiinţifice susţinută la C.S.E.I. „Al. Roşca” din Piatra Neamţ pe data de 27.01.2016 de doamna Niţă Niculina, profesor metodist al C. C. D. Neamţ, au participat 29 de cadre didactice din unitatea noastră care au beneficiat de un sprijin competent, documentat şi susţinut cu arta unui bun formator şi orator.

Pornind de la realităţile acestor vremuri, putem afirma că într-o lume perfectă deficienţa nu reprezintă un impediment, o lipsă, ci doar o altă faţă a normalităţii. Deseori comunitatea tinde să-i marginalizeze pe cei care sunt altfel. Persoanele cu deficienţe suferă nu atât din cauza deficienţei, cât din cauza atitudinii pe care cei din jur o au faţă de ea. Nu este suficient să spunem că au aceleaşi drepturi, ci trebuie să le oferim şi aceleaşi şanse la integrarea în societate. Dacă persoanele cu dizabilităţi se străduiesc să ţină pasul cu societatea, oare cea din urmă, la rândul ei, nu ar trebui să le ofere şansa de a evolua cât mai aproape de normal, sub aspect fizic, psihic, personal, profesional şi social?

Asistenţa psihopedagogică specifică acordată acestor elevi este foarte importantă. Ea se realizează de către psihopedagog, profesor itinerant, consilier şcolar, ca şi de alţi profesionişti (inclusiv medici) sau de echipe de intervenţie multidisciplinară.

Există în principal două etape importante în modificarea comportamentelor: observarea sistematică a comportamentelor în cauză, inclusiv a faptelor care precedă şi a celor care urmează; ascultarea activă – angajarea într-o relaţie de parteneriat cu copilul – este foarte importantă mai ales la vârsta preşcolară şi şcolară mică şi manipularea acestor conduite şi evenimente în scopul obţinerii conduitei dezirabile (manipularea consecinţelor sau a antecedentelor).

Din conţinutul dezbaterilor avute în urma prezentării PPT a unui material documentat, a reieşit că există încă multă muncă de depus şi nevoia de înarmare cu multă răbdare, din partea celor ce lucrează cu aceşti copii şi în instituţiile de profil!

E greu să fii înţeles chiar de unii reprezentanţi, hai să le spunem „alţi actori educaţionali”, care, prin trunchierea unor realităţi sau generalizarea unor accidente ca fiind o constantă a muncii unui astfel de colectiv, lezează munca plină de dăruire, alterează satisfacţia muncii depuse şi apasă mai mult asupra acestor oameni care muncesc în condiţii mai delicate decât în alte instituţii de învăţământ. Copiii, elevii de aici ne văd pe noi nu doar ca pe nişte dascăli ci ca pe părinţii lor (fie absenţi, fie mai puţin prezenţi, fie…); pentru ei, dispariţia zâmbetului, semnul dezamăgirii citit pe faţa lor este detectată imediat şi se răsfrânge negativ şi în starea lor sufletească.

Iată de ce, pentru a afla, învăţa şi aplica cât mai multe despre metodele, tehnicile de lucru şi terapiile funcţionale în cadrul C.S.E.I. ne-am bucurat în mod real de oferta CCD Neamţ şi recunoaştem că ne mai dorim să avem astfel de activităţi comune: aflăm deseori mai multe noutăţi în domeniu, prezentate de cadre avizate şi documentate.

În urma reflecţiei avute de membrii colectivului de la CSEI „Al. Roşca” din Piatra Neamţ am simţit că avem motive să fim mândri de activitatea noastră, că ne vom iubi, educa şi instrui copiii la fel de mult şi că putem merge cu încredere mai departe!

 

Prof. Irina BĂLŢĂTESCU

Director C. S. E. I. „Al. Roşca” Piatra-Neamţ