• Programe de educaţie non-formală în bibliotecă: convergenţa lecturii, descoperirii, inovaţiei
Drumul spre cunoaştere şi dezvoltare trece prin lectură. În secolul vitezei şi al exploziei tehnologiilor informaţionale se vorbeşte tot mai mult despre criza lecturii. Tot mai des auzim sintagma „copiii nu mai citesc”, tot mai puţin experimentează bucuria lecturii, preferând telefonul inteligent, jocul pe calculator sau tabletă. Există deja un consens general: deoarece azi sunt mai multe posibilităţi de distracţie decât aveam „noi, maturii” pe vremuri, lectura a rămas a fi o îndeletnicire opţională şi, mai grav, este percepută de copii ca o preocupare la modă în trecut, care, însă, azi nu mai are loc pe podium. Cititul nu mai e ceva dorit, ci, mai degrabă, etichetat şi plasat la capitolul „trebuie”. Un trebuie care omoară din start plăcerea lecturii.
Noi, bibliotecarii, ne întrebăm cum putem să-i motivăm, să găsim acea pârghie, prin care să-i atragem către un univers plăcut, atractiv, relaxant în care să redescopere fascinaţia cititului. Desigur, biblioteca este locul unde lectura e accesibilă tuturor, este spaţiul imaginaţiei şi al creativităţii, în care ideile se materializează, totul capătă formă şi culoare. Ca să-i determine pe copii să vină cu plăcere la bibliotecă, bibliotecarul modern „dezbracă haina” tradiţionalistă şi se transferă în postura de „profesor cu idei colorate”. Astfel, am iniţiat activităţi de educaţie non-formală, care este diferită de educaţia formală atât prin conţinut, cât şi prin formele de realizare. Educaţia non-formală are menirea să dezvolte potenţialul cognitiv, afectiv şi acţionar al copiilor şi tinerilor, să răspundă intereselor şi opţiunilor acestora pentru petrecerea timpului liber. Copiii au nevoie de asemenea activităţi, deoarece le oferă noi oportunităţi şi o mare libertate de construcţie a învăţării, le satisfac necesitatea de investigare şi cutezanţă creatoare. Acţiuni care să le extindă lumea lor spirituală, să le împlinească setea de cunoaştere, să le creeze stări de emoţie profundă, descoperind, apreciind, formându-şi propriile convingeri, atitudini, comportamente. Din suita de activităţi non-formale organizate la bibliotecă, fac parte „Fii Fresh, alege sănătatea!”, „Paşi spre cunoaştere”, „Maeştrii cunoaşterii”. Ideea, în general, este de a-i ajuta pe elevi să adopte o atitudine pozitivă faţă de lectură, să conştientizeze importanţa ei pentru bunăstarea şi dezvoltarea personală şi pentru îmbunătăţirea performanţelor şcolare, de a le stimula interesul, curiozitatea, dorinţa de a învăţa, de „A ŞTI MAI MULT”.
Aşa cum „sănătatea este totul, dar fără sănătate totul este nimic” (A. Schopenhauer), promovarea unui mod sănătos de viaţă trebuie să devină o prioritate în educaţia copiilor. Cu regret, astăzi elevii stau foarte multe ore în spaţii închise, fac puţină mişcare, au obiceiuri de alimentaţie nesănătoasă, ceea ce le afectează buna creştere. Şi mai grav e că în şcoli nu se prea organizează activităţi în cadrul cărora elevii să fie informaţi despre alimentaţia corectă, echilibrată şi diversificată, despre produsele sănătoase, despre rolul pozitiv pe care îl au mişcarea şi activitatea fizică zilnică în aer liber, precum şi despre riscurile aferente unui stil de viaţă nesănătos. De aceea am considerat binevenit, util şi foarte interesant să iniţiem la bibliotecă programul „Fii fresh, alege sănătatea!”, la realizarea căruia am colaborat cu specialişti în medicină – medici voluntari de la Asociaţia Studenţilor şi Rezidenţilor în Medicină, USMF „Nicolae Testemiţanu”, specialişti în sport de la Palatul Sporturilor USM şi Universitatea de Stat Educaţie Fizică şi Sport. (…) Programul include cicluri a câte 5 ateliere pentru grupuri de copii cu vârsta de 12-14 ani, având următoarea tematică: „Să ne cunoaştem corpul”; „Cum se acordă primul ajutor medical”; „Mişcarea – izvor de sănătate”; „Spune NU fumatului”; „Trăieşte sănătos – mănâncă inteligent”. Participanţii au fost implicaţi în activităţi de informare şi activităţi practice care au presupus lucru în echipă, brainstorming, experimente, jocuri şi alte metode interactive. Ca materiale şi instrumente de lucru am folosit: cărţi şi resurse multimedia, prezentări PowerPoint, imagini şi postere, mulaje şi materiale didactice, materiale pentru experimente, mostre de produse alimentare, chestionare. Feedbackul din partea participanţilor a fost pozitiv, denotând interesul şi impactul activităţilor asupra copiilor. (…)
„Paşi spre cunoaştere” şi „Devino un Maestru al Cunoaşterii” sunt programe axate pe utilizarea şi valorificarea publicaţiilor de referinţă – enciclopedii cu ilustraţii şi desene explicative, cu un conţinut textual interesant şi foarte bine structurat pe anumite domenii, care le ajută copiilor să-şi dezvolte cunoştinţele la diverse subiecte, să înveţe într-un mod interactiv şi atractiv. Astfel, programul „Paşi spre cunoaştere” este destinat tinerilor exploratori de 9-11 ani curioşi să cunoască tainele geografiei şi are următoarele obiective: stimularea interesului şi aprofundarea cunoştinţelor despre lumea înconjurătoare; sporirea interesului copiilor pentru lectura cărţilor de referinţă; lărgirea orizontului de cunoaştere cu privire la Terra; formarea abilităţilor de activitate practică şi lucru în echipă prin implicarea în efectuarea experimentelor şi realizarea proiectelor; cunoaşterea tipurilor de dezastre naturale, formarea unor atitudini şi comportamente responsabile în cazul dezastrelor naturale.
Pe parcursul a şase ateliere: „Arctica şi Antarctica”, „Oceanele”, „Deşertul”, „Munţii”, „Vulcanii”, „Dezastrele naturale”, elevii şi-au completat cunoştinţele cu informaţii noi şi interesante din domeniul geografiei, lecturând cărţile din seria publicaţiilor de referinţă „Paşi spre cunoaştere”, selectate în dependenţă de tema fiecărui atelier. Participanţii au învăţat să lucreze eficient cu enciclopediile, „au navigat” pe hartă şi pe glob, descoperind cât de diversă, mare şi interesantă este lumea în care trăim. Iar practicarea experimentelor – incredibile, magice, cu lumină şi culoare (vulcanul, tornada, valurile mării ş. a.), a suscitat şi mai mult curiozitatea şi interesul pentru bibliotecă, locul unde poţi dezvolta noi competenţe pentru a învăţa altfel, fără stres şi prin metode distractive. Descoperirea şi implicarea în efectuarea experimentelor a fost ceva nou şi impresionant pentru copii, trezindu-le interesul pentru ştiinţă prin observare, descoperire, analiză. La finalul programului, participanţii şi-au verificat cunoştinţele, completând un test şi realizând în echipe proiecte în 3D cu referire la tema fiecărui atelier. Dar nu s-au oprit aici. Fiind fascinaţi de tot ce au învăţat la bibliotecă şi de călătoriile imaginare pe pagini de carte, o clasă de elevi participanţi la program au pornit într-o călătorie adevărată în munţii Carpaţi, iar învăţătoarea, impresionată de oportunităţile de învăţare altfel, pe care le-a descoperit la bibliotecă, a decis să se înscrie la un curs de educaţie non-formală. Impactul activităţilor a fost unul cu implicaţii emoţionale – uimire, suspans, bucurie. Impresiile micilor cercetători şi ale profesorilor denotă interesul şi entuziasmul cu care au participat la activităţi: „Este un program bine-venit şi suntem norocoşi că participăm. Învăţăm lucruri noi şi utile pe care le folosim apoi şi în cadrul lecţiilor. Venim cu mult interes şi curiozitate la fiecare atelier.”
În perioada vacanţei de vară a fost lansat programul educaţional recreativ „Devino un Maestru al Cunoaşterii” cu sloganul: Citeşte! Descoperă! Creează! La fiecare şedinţă, copiii lecturau o carte din seria „Maeştrii cunoaşterii”, apoi participau la concursul Quiz, utilizând aplicaţia Kahoot. Prin acest program ne-am propus: să încurajăm şi să stimulăm lectura copiilor; să-i învăţăm cum să utilizeze eficient enciclopediile; să-i ajutăm să-şi dezvolte competenţele digitale; să le îmbunătăţim cunoştinţele în anumite domenii; să creăm un mediu de cunoaştere atractiv şi creativ; să-i încurajăm pe copii să petreacă vacanţa de vară la bibliotecă, într-un mod activ şi interesant. Programul a inclus şi concursuri de tip Quiz, destinate copiilor dornici de a-şi testa cunoştinţele şi de a obţine cel mai tare titlu al verii. Concursurile au fost elaborate în baza enciclopediilor din seria „Maeştrii cunoaşterii”. Implicarea copiilor a presupus: lecturarea cărţilor din seria respectivă (câte un titlu selectat în fiecare săptămână) şi participarea la concursurile săptămânale, răspunzând la seturi de întrebări tematice elaborate cu aplicaţia Kahoot. Învingătorul devenea „Maestru al Cunoaşterii” în săptămâna respectivă. Finala din cadrul primei ediţii a concursului s-a desfăşurat în format de „MegaBătălia Enciclopedişilor”, la care au fost admişi învingătorii rundelor săptămânale. Quiz-ul final a inclus întrebări din toată seria de enciclopedii „Maeştrii cunoaşterii” şi doar cunoştinţele acumulate pe parcursul întregului program i-au ajutat pe maeştri să se bucure de o supervictorie în bătălia pentru titlul de „SuperMaestru al Cunoaşterii”.
Oferind această „reţetă” de educaţie non-formală la bibliotecă, am reuşit să sporim interesul copiilor pentru lectură şi să contribuim la formarea unor cititori avizaţi şi informaţi. Consider că, prin implementarea acestor programe cu activităţi adiacente lecturii, putem ajunge mai uşor la cei care altfel nu ar veni la bibliotecă şi putem oferi ceva în plus celor care sunt pasionaţi de lectură. Iar metoda experimentului are un impact pozitiv asupra elevilor, face ca ştiinţa să devină abordabilă şi confirmă afirmaţia lui Confucius despre învăţarea eficientă: „Spune-mi şi voi uita. Arată-mi şi voi ţine minte. Implică-mă şi voi înţelege”. Astfel de activităţi conferă serviciilor de bibliotecă un factor de surpriză construit pe inovaţie şi curiozitate, datorită căruia biblioteca devine mult mai importantă şi mai atractivă pentru membrii comunităţii.
Rodica GANGURA,
Biblioteca Naţională pentru Copii „Ion Creangă”, Chişinău