După reuşita zi de 18 mai, când a avut loc la Chişinău decernarea premiilor revistei Apostolul, pe 19 Florar, în acelaşi spaţiu generos oferit de Institutul Muncii, în prezenţa unor membri sindicali cu activitate recunoscută, s-a desfăşurat o consfătuire cu scop de schimb de bune practici între sindicatele de pe cele două maluri ale Prutului.
Pentru început dl Ghenadie Donos, preşedinte al FSEŞ din Republica Moldova, a atras atenţia asupra perioadei încordate pe care o traversează lupta sindicală, considerând că acolo dialogul social este totuşi mai fructuos ca în România, reiterând totodată solidaritatea pe care sindicatele basarabene din educaţie o manifestă faţă de cauza celor similare din ţara noastră. Motivele nemulţumirilor sunt aceleaşi, printre care problema salarială este pe prim plan, conflictul derulându-se în jurul dorinţei sindicatelor ca salariul debutantului în învăţământ să fie egal cu cel mediu pe economie. De fapt speranţa unanimă este ca educaţia să fie privită ca o prioritate naţională şi nu ca o cenuşăreasă, alocându-i-se procentul cuvenit de 6-7% din PIB, care ar crea condiţiile pentru calitate în activitate, generată în primul rând de motivarea corespunzătoare a dascălilor.
Dl Gabriel Ploscă, preşedintele Sindicatului din Învăţământ Neamţ, a relatat în continuarea întâlnirii că: … Situaţia este destul de complicată la noi, iar unii au vrut s-o complice şi mai mult. Dacă ar fi să reamintesc paşii care au dus la această formă extremă de luptă sindicală care este greva generală, pot spune că încă din decembrie, când legea bugetului pe anul 2023 trecea prin Parlament cu o sumă foarte mică pentru educaţie, au început protestele, noi pe data de 14 fiind în faţa Parlamentului, exact când se vota această lege. Nu s-a ţinut seama de avertizările sindicale, dar pe 19 decembrie au avut loc discuţii cu primul ministru, în care se creaseră condiţii chiar pentru încheierea unui acord pentru aplicarea legii salarizării şi a unei indexări corespunzătoare ratei inflaţiei. Noi am crezut în zadar în onoarea domnului prim-ministru până în februarie când am ieşit din nou în stradă. Iarăşi speranţa în dialogul social a fost spulberată şi la finalul lui martie am ieşit la un nou protest. Au avut loc discuţii dar fără finalitate aşa că nu este de mirare că acum am apelat la greva generală.
Partea cea mai instructivă a acestei „mese rotunde” a fost oferită de dl Ioan Leon Naroşi, şeful departamentului Educaţie-formare din cadrul Confederaţiei Sindicatelor Democratice din România, care a realizat o elevată prezentare, în debutul căreia a argumentat că problemele sindicale din domeniul învăţământului din România şi Republica Moldova sunt comune tuturor ţărilor europene. Diferenţa ar consta în faptul că acolo democraţiile sunt consolidate, instituţiile funcţionează, dialogul social nu este unul formalizat, detensionările sunt cu adevărat esenţiale şi nu ca în cazul nostru manipulatoare, cu scopul de a linişti şi nu de a rezolva problemele. Mesajul transmis a fost unul simplu şi transparent: integrarea europeană reprezintă un scop pe care sindicatele basarabene trebuie să-l urmărească cu tenacitate, folosindu-se de toate mijloacele pe care le au la dispoziţie; aceasta va da ţării o dimensiune nouă şi îi va oferi nişte instrumente care, utilizate corect, vor duce la funcţionarea eficientă a tuturor instituţiilor, consecinţa fiind o viaţă mai bună, mai confortabilă, mai liniştită.
Noi nu ar trebui să solicităm guvernanţilor, parlamentarilor, decidenţilor politici să includă educaţia ca o prioritate în legi. Ea este efectiv o prioritate, pentru că până la urmă aceasta construieşte destine, oameni, forţă de muncă, produce linişte, civilizaţie, cultură în societate; educaţia generează tot ceea ce de fapt alimentează viitorul omenirii – a mai concluzionat dl Ioan Leon Naroşi.
În sensul cel mai pozitiv putem spune că discuţiile s-au încins până la finalul întâlnirii şi că experienţa a fost una benefică pentru ambele părţi. Concluzia finală a fost că, în conformitate cu buna tradiţie deja formată, asemenea întruniri bilaterale vor continua atât în Republica Moldova cât şi în România, după un calendar care va urmări marile evenimente ale celor două sindicate înfrăţite.
Gianina BURUIANĂ