Salarizarea, din nou în prim plan

● Interviu cu prof. Ionel HOCIUNG, preşedintele Sindicatului din Învăţământ Neamţ

Înainte de a răspunde întrebărilor dumneavoastră, fiindcă ne aflăm la ceas de sărbătoare, având în vedere împlinirea a 90 de ani de la apariţia primului număr al revistei „Apostolul” şi la 25 de ani de la începerea reeditării revistei, aş dori să îmi exprim recunoştinţa faţă de toate persoanele care şi-au adus contribuţia la editarea acestei publicaţii, în tot acest timp, iar pe OAMENII care se îngrijesc în prezent ca revista să apară în continuare, îi felicit pentru întregul efort şi le urez sănătate şi multă putere de muncă! La mulţi ani revistei „Apostolul”, la cât mai multe ediţii publicate!

– Mulţumesc frumos, în numele colegilor mei de redacţie. Ştiu că sunteţi implicat şi dvs. în sărbătoarea care bate la uşă. Totuşi, ce mai e nou în relaţia cu guvernanţii? Aţi mai dres ceva din dereglările despre care am tot discutat?

– Noutăţile pe care vi le pot pune la dispoziţie se referă la legislaţia salarizării, unde pe lângă OUG nr. 57/2023 şi OUG nr. 128/2023, care reglementează nivelul salarial al personalului angajat din învăţământ, au mai intervenit câteva acte normative care ajustează acelaşi domeniu al salarizării.

– Să începem cu începutul…

– Documentul cel mai recent este Hotărârea de Guvern nr. 38/2024 care stabileşte nivelul salariilor pentru personalul de conducere, îndrumare şi control, şi care vine cu majorări salariale cuprinse între 41 şi 55%. Sindicatele au avut un rol determinant în adoptarea acestei hotărâri, care elimină acele inadvertenţe din vechiul act normativ, în sensul în care directorul unităţii de învăţământ are acum cel mai mare salariu din şcoală. Este cunoscut faptul că până la aplicarea acestei hotărâri de guvern, erau unii colegi, cadre didactice, care depăşeau cu mult salariile directorilor, aceştia din urmă situându-se undeva în a doua treime în ceea ce priveşte salariul de la nivelul şcolii, această stare de fapt fiind, fără discuţie, o anomalie.

– N-aş vrea să cobesc, dar în ultima vreme anomaliile parcă au luat locul normalităţii. Cred că mai e mult de muncit…

– Tot la insistenţele sindicatelor, s-a adoptat OUG nr. 10/2024 prin care se modifică Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 115/2023 şi care îndreaptă o prevedere neclară care putea obliga angajatorul să dispună cumularea sumelor provenite din contractul individual de muncă (CIM) al funcţiei de bază, cu cele rezultate din CIM- ul în regim de plata cu ora. Dar cele două contracte cumulate puteau duce la un salariu mult mai mare de 8.000 de lei net, şi automat la pierderea indemnizaţiei de hrană şi a voucherelor de vacanţă. În prezent, prin efectul dispoziţiilor OUG nr. 10/2024 restricţionarea acordării celor două beneficii salariale (indemnizaţia de hrană şi voucherele de vacanţă) se aplică doar atunci când salariul net depăşeşte suma de 8.000 lei net, realizat prin funcţia de bază. Ordonanţa nr.115/ 2023 nu făcea distincţie între CIM al funcţiei de bază şi CIM pentru orele efectuate în regim de plata cu ora, și astfel rezultau aberaţii şi normale nemulţumiri.

– Dacă tot e vorba de aberaţii, ce s-a mai stabilit cu plata doctoratelor?

– Tot prin intermediul OUG nr.10/ 2024 s-a încercat rezolvarea situaţiei cadrelor didactice care beneficiază de titlul ştiinţific de doctor, cărora, conform OUG nr.115/ 2023, pentru a beneficia în continuare de această indemnizaţie, trebuie să li se modifice fişa postului, prin adăugarea unui set de atribuţii obiective şi cuantificabile. Intervenţia noastră a fost, în primă fază, ca această prevedere să nu se aplice sistemului de învăţământ, dar nu a fost acceptată de către guvern. Şi nici a doua propunere – aceea ca verificarea lunară a activităţii să fie modificată şi să se realizeze anual – iniţiată de federaţiile sindicale şi susţinută de Ministerul Educaţiei, nu a fost acceptată de guvern.

– Să trecem de la incertitudinile prezentului la cele ale viitorului. În ce măsură pot Sindicatele să influenţeze viitoarea lege a salarizării?

– În legătură cu viitoarea lege a salarizării sunt destule necunoscute. Deşi avem reprezentanţi în grupul de lucru pentru elaborarea acestei legi, alături de reprezentanţi ai Ministerului Muncii, ai Ministerului Educaţiei şi ai Băncii Mondiale, şi care lucrează nemijlocit pentru apariţia unei legi corecte şi oneste, încă nu se cunoaşte filozofia evoluţiei salariilor după adoptarea acesteia şi nici modalitatea de aplicare. De asemenea, nu se cunoaşte raportul dintre cel mai mic şi cel mai mare salariu, dacă va fi 1 – 12 ca în prezent, sau va fi mai mic. Nu se ştie nimic despre cum vor arăta sau, dacă vor fi prezente sporuri sau alte beneficii salariale. Ceea ce dorim de la viitoarea lege sau, în orice caz, de la viitorul cadru legal care ar trebui aplicat începând cu anul 2025, este aceea că trebuie să respecte cele două principii de salarizare agreate de Guvernul României, pe care deja le cunoaştem cu toţii:

1. Salariul de bază brut al profesorului debutant să fie egal cu salariul mediu brut pe economie;

2. Salariul de bază brut al profesorului cu studii superioare de lungă durată, gradul didactic I şi vechime de peste 25 de ani în învăţământ, să fie la nivelul salariului de bază al medicului specialist.

În sensul celor de mai sus, trebuie să vă spun că odată cu adoptarea OUG nr. 128/2023, cu cele două majorări salariale, de la 1 ianuarie 2024 şi de la 1 iunie 2024, ne aflăm la jumătatea drumului în ceea ce priveşte ţinta care trebuie atinsă cu salarizarea. Practic, pentru a se respecta principiile enunţate mai sus, în anul 2025, cadrul legal va trebui să prevadă, ca şi în anul 2024, o creştere a salariilor, în medie, de 20% faţă de nivelul existent în decembrie 2024.

– Bineînţeles că în afara problemei salarizării, nu lipsesc nici problemele organizatorice, nici disfuncţionalităţile funcţionăreşti care ne mănâncă viaţa. Cum ar fi???

– Mai întâi, un lucru bun ar fi aprobarea de către Guvernul României a Memorandumului pentru deblocarea posturilor vacante şi organizarea concursurilor de ocupare a acestora. Şi aici FSLI a avut un rol important în soluţionarea problemei, Ministerul Finanţelor tergiversând şi întârziind nepermis de mult avizarea acestuia.

Cât despre cele proaste… Avem încă probleme cu cardurile pentru prima de carieră didactică şi cu primele pentru carieră profesională, care nu au fost oferite tuturor colegilor noştri, personal didactic şi personal administrativ. Întâmpinăm, de asemenea, anumite dificultăţi privind aplicarea Legii nr. 198/2023, Legea Învăţământului Preuniversitar, care, ulterior intrării în vigoare, prin prorogarea unor articole de către OUG nr.115/2023, a creat un vid legislativ pe unele domenii de aplicare a legii. De exemplu, în cazul răspunderii disciplinare.

– Mulţumesc. Sunt disciplinat şi promit să reluăm discuţia luna viitoare.

A consemnat Mircea ZAHARIA