Un diminutiv compromis: „trenuleţul”

● Interviu cu dl Ionel Hociung – preşedinte al Sindicatului din Învăţământ Neamţ

– Domnule Ionel Hociung, poate am fi vrut să începem anul 2025 într-un mod mai optimist, dar iată că ceea ce se prefigurează la orizont şi ceea ce ne rezervă politicienii nu ne permit această atitudine…

– Dacă vă referiţi la efectele pe care le produce ordonanţa de urgenţă a guvernului privind unele măsuri fiscal bugetare pentru anul 2025, celebra ordonanţă „trenuleţ”, asupra sistemului de învăţământ, acestea constau în unele prejudicii care perturbă buna funcţionare a învăţământului românesc. Dar mai mult decât aceste măsuri pe care le va aduce, şi mai presus decât orice, vorbim despre nerespectarea unor angajamente pe care liderii partidelor aflate la guvernare şi Guvernul României le-au luat faţă de angajaţii din învăţământ, în perioada grevei din anul 2023.

– Concret, unde consideraţi că vom fi loviţi cel mai puternic?

– Pentru a înţelege acest lucru trebuie amintit faptul că cel mai important lucru al înţelegerii din timpul negocierilor a fost acela că salarizarea la intrarea în sistem, adică salariul profesorului debutant să fie echivalentul salariului mediu brut pe economie, iar cel la ieşirea din sistem, adică cel al profesorului cu studii superioare, peste 25 ani vechime şi gradul didactic I să ajungă aproape de salariul medicului specialist.

Pentru a ne apropia de acest deziderat, ar fi trebuit ca în anul 2025 salariile de bază ale cadrelor didactice să înregistreze o majorare de 20%. Evident şi celelalte categorii de personal urmau să beneficieze de procente de majorări salariale, raportat la gradul de responsabilitate şi importanţa muncii. Ori acest lucru se pare că nu se va produce în condiţiile noii ordonanţe „trenuleţ” adoptate în data de 30.12.2024. Aceasta înseamnă că salariul unui profesor debutant va rămâne undeva aproape de 4000 lei net, sumă insuficientă ţinând seama de importanţa muncii şi de costurile vieţii din România. În mod normal, astăzi, un cadru didactic debutant ar trebui să primească cel puţin 6000 lei net, salariu care se regăseşte, abia, din păcate, în contul unui profesor la final de carieră didactică.

– Reglementări foarte ciudate şi de neînţeles apar şi cu privire la voucherele de vacanţă şi primele de carieră didactică.

– Desigur… Acordarea voucherelor de vacanţă este afectată prin faptul că valoarea acestora aproape că s-a înjumătăţit, iar cei 800 de lei pe care îi dă statul se pot cheltui doar dacă salariatul achiziţionează un pachet turistic în valoare de minim 1600 lei. Totodată, la o primă vedere se pare că primele pentru carieră didactică/profesională vor rămâne valabile, dar şi aici, studiind cu atenţie textul ordonanţei, aceasta precizează că „primele se acordă numai în cazul în care cheltuielile cu acestea se decontează integral din fonduri externe nerambursabile”, lucru care mie îmi ridică multe semne de întrebare.

Nu înţeleg, ca şi în cazul abundenţei de prorogări din Legea Învăţământului Preuniversitar, de ce o altă prevedere legală, şi aici mă refer la Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 53/2024, care acordă o subvenţie în limita unui decont de 500 de lei pentru achiziţionarea de ochelari şi dispozitive optice de corecţie, pentru angajaţii care folosesc în mod obişnuit un echipament cu ecran de vizualizare pe o durată semnificativă a timpului normal de lucru, nu se aplică şi suntem plimbaţi precum în pilda biblică „de la Ana la Caiafa”. Şi este vorba doar despre faptul că încă nu s-au adoptat normele de aplicare, în ciuda tuturor demersurilor pe care sindicatele le-au făcut de aproape un an. Mă întrebam unde se regăseşte caracterul urgent al prevederii, dacă după atâta timp de la adoptare este încă inaplicabilă.

– Din câte se înţelege, Guvernul României urmăreşte amânarea pentru anul şcolar 2026-2027 a multora dintre drepturile dobândite de personalul din educaţie prin ampla acţiune de protest din anul 2023. Despre ce este vorba?

– Prin prorogarea anumitor prevederi din Legea nr. 198/2023, Guvernul României impune, practic, aplicarea acestor dispoziţii legale, deja adoptate, după o perioadă nepermis de îndelungată, adică, aşa cum aţi subliniat, începând cu anul şcolar 2026-2027. Discutăm în aceste amânări despre:

• Finanţarea sistemului de învăţământ cu minim 15% din cheltuielile bugetului general consolidat;

• Reducerea cu două ore a normei didactice pentru cadrele didactice implicate în derularea proiectelor europene şi pentru cei cu o vechime mai mare de 15 ani şi gradul didactic I;

• Decontul cheltuielilor de transport pentru întreg personalul din învăţământ;

• Acordarea premiului pentru activitate suplimentară de 2%, din fondul de salarii, la dispoziţia conducerii unităţii şcolare;

• Majorarea cu 25% a costului standard pentru unităţile şcolare defavorizate;

• Reducerea efectivelor în clasele de învăţământ liceal, inclusiv cel dual;

• Acordarea de vouchere educaţionale în cuantum fix pentru servicii de sprijin, intervenţii psihopedagogice şi materiale suport, pentru participarea la manifestări ştiinţifice sau participarea la cursuri de perfecţionare, în domeniul funcţiei ocupate;

– Dacă revenim la veniturile noastre, acestea sunt legate şi de noua lege a salarizării personalului din sectorul bugetar. Care este situaţia aici şi cum o împăcăm cu deficitul bugetar?

– Lucrurile nu stau mai bine nici în privinţa adoptării noii legi a salarizării personalului din sectorul bugetar. O nouă lege a salarizării nu poate veni fără creşteri salariale, ceea ce implică fonduri bugetare suplimentare, altfel nu ar avea niciun sens. L-am auzit pe primul ministru spunând că în anii următori deficitul bugetar trebuie să scadă de la 8,55%, cât este în prezent, până la 3%. Cum se va întâmpla acest lucru, nu ştiu?!

Deşi termenul agreat cu Comisia Europeană prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, celebrul PNRR, pentru adoptarea legii de salarizare unitară este începutul anului 2025, am mari îndoieli că aceasta va fi pusă în aplicare mai devreme de începutul anului 2026, probabil şi atunci în mod etapizat pe o perioadă extrem de îndelungată.

– Fresca pe care ne-aţi ilustrat-o privind soarta dascălilor este deocamdată foarte sumbră. Ce îşi propune mişcarea sindicală din învăţământ?

– În condiţiile celor spuse anterior, este foarte posibil ca în perioada imediat următoare să înceapă primele acţiuni de protest care să aibă loc sub geamul primului ministru, la Bucureşti.

– Să tragem şi o concluzie în finalul discuţiei noastre?

– Da. Regret să spun faptul că există o singură concluzie pe care o putem desprinde în urma acestor experimente şi experienţe trăite, care ar putea să rămână ca un corolar: niciodată să nu aveţi încredere în politicienii români şi în promisiunile lor.

A consemnat Gianina BURUIANĂ